Congratulations!

[Valid RSS] This is a valid RSS feed.

Recommendations

This feed is valid, but interoperability with the widest range of feed readers could be improved by implementing the following recommendations.

Source: https://weburban.ro/feed/

  1. <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
  2. xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
  3. xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
  4. xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
  5. xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
  6. xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
  7. xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
  8. xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
  9.  
  10. <channel>
  11. <title>Weburban.ro</title>
  12. <atom:link href="https://weburban.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
  13. <link>https://weburban.ro</link>
  14. <description>Blog despre familie si viata, calatorii, pareri</description>
  15. <lastBuildDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:57 +0000</lastBuildDate>
  16. <language>ro-RO</language>
  17. <sy:updatePeriod>
  18. hourly </sy:updatePeriod>
  19. <sy:updateFrequency>
  20. 1 </sy:updateFrequency>
  21.  
  22. <image>
  23. <url>https://weburban.ro/wp-content/uploads/2019/05/12-75x75.png</url>
  24. <title>Weburban.ro</title>
  25. <link>https://weburban.ro</link>
  26. <width>32</width>
  27. <height>32</height>
  28. </image>
  29. <item>
  30. <title>Măsuri din primul pachet de austeritate al Cabinetului Bolojan intră în vigoare de astăzi</title>
  31. <link>https://weburban.ro/masuri-din-primul-pachet-de-austeritate-al-cabinetului-bolojan-intra-in-vigoare-de-astazi/</link>
  32. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  33. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:57 +0000</pubDate>
  34. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  35. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/masuri-din-primul-pachet-de-austeritate-al-cabinetului-bolojan-intra-in-vigoare-de-astazi/</guid>
  36.  
  37. <description><![CDATA[TVA creşte de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% şi 9% sunt înlocuite cu una de 11% şi cresc şi accizele, începând de la 1 august, odată cu intrarea în vigoare a majorităţii măsurilor incluse în primul pachet de austeritate pentru care Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament. Tot din 1 [&#8230;]]]></description>
  38. <content:encoded><![CDATA[<div>
  39. <p>TVA creşte de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% şi 9% sunt înlocuite cu una de 11% şi cresc şi accizele, începând de la 1 august, odată cu intrarea în vigoare a majorităţii măsurilor incluse în primul pachet de austeritate pentru care Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament. Tot din 1 august, va fi achitată contribuţia de sănătate (CASS) pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei.</p>
  40. <p><strong>TVA – Cota standard creşte de la 19% la 21% Cele două cote reduse de TVA, de 5% şi 9%, sunt înlocuite de cu o singură cotă redusă de TVA, de 11%.</strong></p>
  41. <p>Cota de TVA de 11% aplicabilă o va înlocui pe cea de 5% în următoarele cazuri: livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare, reviste; bilete de acces la castele, muzee, case memoriale, situri istorice şi arheologice, grădini zoologice şi botanice; livrarea de lemn de foc; şi furnizarea de energie termică în sezonul rece destinate anumitor categorii de consumatori.</p>
  42. <p>Cota redusă de TVA de la 9% creşte la 11% pentru: medicamente de uz uman, alimente (cu anumite excepţii), livrarea de locuinţe ca parte a politicii sociale (aplicabil doar pentru case de copii, cămine de bătrâni etc.), apă pentru irigaţii, servicii de cazare şi restaurant/catering etc.</p>
  43. <p>Pentru anumite produse/servicii supuse anterior cotei reduse de TVA de 9%, va fi aplicată cota standard de TVA de 21%: livrarea de medicamente de uz veterinar; livrarea şi instalarea panourilor fotovoltaice şi livrarea şi instalarea de componente pentru repararea şi extinderea acestora; accesul la bâlciuri, parcuri de distracţii şi recreative cu anumite coduri CAEN etc.</p>
  44. <p>În cazul livrării de locuinţe, din 1 august 2025 până în 31 iulie 2026, persoanele fizice pot achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 9%, cu anumite condiţii printre care şi cele  legate de suprafaţă şi plafon de preţ.</p>
  45. <p>Materiile prime pentru industria alimentară, ca grâul pentru panificaţie, roşii şi castraveţi pentru procesare, ar urma să rămână cu TVA redusă</p>
  46. <p> </p>
  47. <p>Nivelul accizelor va avea o creştere graduală în două etape pentru o mare parte din produsele accizabile. Începând cu 1 august 2025 nivelul accizelor va creşte în medie cu aproximativ 10% la mai multe categorii de produse,printre care benzină şi motorină, alcool, şi ţigări.</p>
  48. <p>O nouă creştere de 10% este programată de la 1 ianuarie 2026.</p>
  49. <p> </p>
  50. <p>650.000 de co-asiguraţi îşi pierd asigurarea din oficiu şi se pot asigura plătind. Statul va reţine 10% CASS din ajutoare sociale, indemnizaţii de şomaj, creştere copil, dar şi din suma care depăşeşte plafonul de 3.000 de lei, în cazul pensiilor. Sunt eliminate din categoria persoanelor fizice exceptate de la plata de CASS categorii de persoane precum: soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate; persoanele persecutate din motive politice, deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, veterani de război şi altele asemenea astfel cum sunt prevăzute de legislaţie; persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de peste 3.000 lei lunar; persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj; persoanele care se află în concediu pentru creşterea copilului; persoanele fizice care beneficiază de ajutor social; personalul monahal al cultelor recunoscute.</p>
  51. <p>Sunt introduse prevederi specifice pentru asigurarea la sănătate a persoanelor aflate în întreţinere, respectiv soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. Aceasta din urmă va putea opta pentru asigurarea acestora, pe baza Declaraţiei unice a persoanei asigurate şi plata a 25% din CASS datorată, la data depunerii declaraţiei prin care se exercită opţiunea precum şi a restului de 75%, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui în care s-a exercitat opţiunea.</p>
  52. <p><strong>Impozitul pentru veniturile din premii si din jocuri de noroc creşte de la 3% la 4%</strong></p>
  53. <p>Se majorează cota minimă de impozitare a veniturilor din jocuri de noroc de la 3% la 4%, începând cu veniturile plătite din luna august 2025</p>
  54. <p>– până  la 10.000 RON inclusiv -&gt; impozit 4%;</p>
  55. <p>– peste 10.000 – 66.750 RON inclusiv -&gt; impozit 400 + 20% pentru ceea ce depăşeţte suma de 10.000 RON;</p>
  56. <p>– peste 66.750 -&gt; 11.750 RON + 40% pentru ceea ce depăşeşte  suma de 66.750 RON.</p>
  57. </div>
  58. <p>
  59. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  60. ]]></content:encoded>
  61. </item>
  62. <item>
  63. <title>Preţurile petrolului au scăzut</title>
  64. <link>https://weburban.ro/preturile-petrolului-au-scazut/</link>
  65. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  66. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:55 +0000</pubDate>
  67. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  68. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/preturile-petrolului-au-scazut/</guid>
  69.  
  70. <description><![CDATA[Preţurile petrolului au scăzut joi, pe măsură ce investitorii au analizat prelungirea acordului comercial dintre Statele Unite şi Mexic, dar şi o creştere surprinzătoare a stocurilor de ţiţei din SUA, raportată miercuri, relatează Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în septembrie, cu scadenţă joi, au scăzut cu 74 de cenţi (1,01%), la 72,50 [&#8230;]]]></description>
  71. <content:encoded><![CDATA[<div>
  72. <p>Preţurile petrolului au scăzut joi, pe măsură ce investitorii au analizat prelungirea acordului comercial dintre Statele Unite şi Mexic, dar şi o creştere surprinzătoare a stocurilor de ţiţei din SUA, raportată miercuri, relatează Reuters.</p>
  73. <p>Contractele futures pentru petrolul Brent cu livrare în septembrie, cu scadenţă joi, au scăzut cu 74 de cenţi (1,01%), la 72,50 dolari barilul, în timp ce ţiţeiul american WTI a coborât cu 90 de cenţi (1,29%), până la 69,10 dolari barilul. Ambele cotaţii înregistraseră câştiguri de 1% în sesiunea anterioară.</p>
  74. <p>Preşedintele american Donald Trump a anunţat că a convenit cu preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum prelungirea cu 90 de zile a acordului comercial actual, timp în care vor continua negocierile pentru semnarea unui nou tratat. În această perioadă, Mexicul va continua să plătească tarife de 25% pentru fentanil, 25% pentru automobile şi 50% pentru oţel, aluminiu şi cupru. Totodată, Mexicul a acceptat să elimine imediat barierele netarifare, ”care erau numeroase”, potrivit lui Trump.</p>
  75. <p>Piaţa a reacţionat negativ la această ştire.</p>
  76. <p>”Per ansamblu, tarifele afectează negativ cererea de petrol, iar această amânare în negocierile cu Mexicul doar prelungeşte incertitudinea”, a declarat John Kilduff, partener la Again Capital, New York.</p>
  77. <p>Totodată, presiunile inflaţioniste alimentate de tarifele vamale asupra bunurilor de import – precum mobilierul sau produsele de recreere – au crescut în iunie, întărind aşteptările că Rezerva Federală nu va reduce dobânzile cel puţin până în octombrie. Ratele dobânzilor mai mici stimulează economia şi implicit cererea de petrol, astfel că amânarea acestora afectează indirect preţurile.</p>
  78. <p>Datele din SUA: creştere record a producţiei şi a stocurilor</p>
  79. <p>Producţia de petrol din SUA a atins un nou record în luna mai, cu 13,49 milioane barili/zi, potrivit Administraţiei pentru Informaţii Energetice (EIA). Aceasta reprezintă o creştere de 24.000 bpd faţă de recordul anterior din aprilie.</p>
  80. <p>Stocurile de ţiţei au crescut cu 7,7 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 25 iulie, ajungând la 426,7 milioane de barili – o surpriză majoră, având în vedere că analiştii prognozau o scădere de 1,3 milioane de barili. Exporturile mai reduse au fost principalul factor care a dus la această acumulare.</p>
  81. <p>Pe de altă parte, stocurile de benzină au scăzut cu 2,7 milioane de barili, mult peste aşteptările de doar 600.000 barili, ceea ce indică o cerere puternică în sezonul de vară.</p>
  82. <p>”Acest dezechilibru a avut un impact neutru asupra pieţei, compensând parţial efectul negativ al stocurilor crescute de ţiţei”, a declarat Toshitaka Tazawa, analist la Fujitomi Securities.</p>
  83. <p>Geopolitică şi sancţiuni: riscuri pentru aprovizionare</p>
  84. <p>Tensiunile geopolitice au continuat să sprijine parţial preţurile petrolului. Luni, Trump a ameninţat Rusia cu sancţiuni suplimentare – inclusiv tarife de 100% pentru partenerii săi comerciali – dacă nu face progrese în încheierea războiului din Ucraina în termen de 10–12 zile. SUA au avertizat şi China că ar putea fi vizată de tarife uriaşe dacă continuă să cumpere petrol rusesc.</p>
  85. <p>Potrivit surselor Reuters, rafinăriile de stat din India nu au mai solicitat ţiţei rusesc în ultima săptămână, pe fondul acestor avertismente.</p>
  86. </div>
  87. <p>
  88. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  89. ]]></content:encoded>
  90. </item>
  91. <item>
  92. <title>Tata Motors achiziţionează Iveco Group</title>
  93. <link>https://weburban.ro/tata-motors-achizitioneaza-iveco-group/</link>
  94. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  95. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:53 +0000</pubDate>
  96. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  97. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/tata-motors-achizitioneaza-iveco-group/</guid>
  98.  
  99. <description><![CDATA[Producătorul italian de vehicule comerciale Iveco Group şi producătorul auto indian Tata Motors o, anunţă că au ajuns la un acord pentru a crea un grup de vehicule comerciale cu acoperire globală, un portofoliu de produse diversificat şi capacităţi industriale care să-i permită să devină un lider mondial în acest sector dinamic. Consiliul de Administraţie [&#8230;]]]></description>
  100. <content:encoded><![CDATA[<div>
  101. <p>Producătorul italian de vehicule comerciale Iveco Group şi producătorul auto indian Tata Motors o, anunţă că au ajuns la un acord pentru a crea un grup de vehicule comerciale cu acoperire globală, un portofoliu de produse diversificat şi capacităţi industriale care să-i permită să devină un lider mondial în acest sector dinamic. Consiliul de Administraţie al Iveco Group recomandă oferta publică voluntară în numerar a Tata Motors pentru acţiunile comune ale Iveco Group. Finalizarea ofertei este condiţionată de separarea diviziei de apărare a Iveco Group.</p>
  102. <p>”Iveco Group N.V. („Iveco Group” sau „Iveco”) (EXM: IVG), un lider european în vehicule comerciale şi mobilitate, şi Tata Motors Limited („Tata Motors”) (NSE: TATAMOTORS), un lider global în industria auto, anunţă că au ajuns la un acord pentru a crea un grup de vehicule comerciale cu acoperire globală, un portofoliu de produse diversificat şi capacităţi industriale care să-i permită să devină un lider mondial în acest sector dinamic. Oferta publică voluntară recomandatăva fi realizată de TML CV Holdings PTE LTD sau de o nouă societate cu răspundere limitată ce urmează a fi înfiinţată conform legislaţiei olandeze (denumită „Ofertantul”), care va fi deţinută integral, direct sau indirect, de Tata Motors. Finalizarea ofertei este condiţionată, printre altele, de separarea diviziei de apărare a Iveco, iar, ca atare, oferta publică vizează toate acţiunile comune emise ale Iveco Group după separarea acestei divizii, la un preţ de 14,1 euro pe acţiune (inclusiv dividendul, dar excluzând orice dividend distribuit în legătură cu vânzarea diviziei de apărare), plătibil în numerar (denumit „Preţul Ofertei”, conform unui comunicat.</p>
  103. <p>Oferta reprezintă o valoare totală de aproximativ 3,8 miliarde de euro pentru Iveco Group, excluzând divizia de apărare a Iveco şi veniturile nete obţinute din separarea acesteia</p>
  104. <p>Finalizarea vânzării companiilor care formează divizia de apărare este preconizată pentru trimestrul I 2026, dar nu mai târziu de 31 martie 2026.</p>
  105. </div>
  106. <p>
  107. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  108. ]]></content:encoded>
  109. </item>
  110. <item>
  111. <title>Leapmotor B10: SUV-ul electric compact care intră pe piața din România în septembrie</title>
  112. <link>https://weburban.ro/leapmotor-b10-suv-ul-electric-compact-care-intra-pe-piata-din-romania-in-septembrie/</link>
  113. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  114. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:51 +0000</pubDate>
  115. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  116. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/leapmotor-b10-suv-ul-electric-compact-care-intra-pe-piata-din-romania-in-septembrie/</guid>
  117.  
  118. <description><![CDATA[Leapmotor pregătește lansarea în România a primului său model global din seria B – Leapmotor B10, un SUV electric compact proiectat pentru a concura în cel mai competitiv segment auto din Europa: clasa C. Comenzile pentru acest model vor fi disponibile din luna septembrie 2025. O alternativă accesibilă și bine echipată pentru șoferii europeni Leapmotor [&#8230;]]]></description>
  119. <content:encoded><![CDATA[<div>
  120. <p>Leapmotor pregătește lansarea în România a primului său model global din seria B – <strong>Leapmotor B10</strong>, un SUV electric compact proiectat pentru a concura în cel mai competitiv segment auto din Europa: clasa C. Comenzile pentru acest model vor fi disponibile din luna <strong>septembrie 2025</strong>.</p>
  121. <h2><strong>O alternativă accesibilă și bine echipată pentru șoferii europeni</strong></h2>
  122. <p>Leapmotor B10 vine cu ambiția de a redefini ideea de „inovație accesibilă” în zona SUV-urilor electrice. Având dimensiuni adaptate drumurilor europene (4.515 mm lungime, 1.885 mm lățime, 1.655 mm înălțime), modelul propune o combinație între tehnologie, spațiu interior și eficiență, adresându-se mai ales tinerilor profesioniști, familiilor restrânse și locuitorilor urbani interesați de mobilitatea electrică.</p>
  123. <h2><strong>Design modern, spațiu generos</strong></h2>
  124. <p>La exterior, Leapmotor B10 mizează pe un stil dinamic, cu linii arcuite și forme fluide, menite să sugereze energie și stabilitate. Interiorul oferă <strong>unul dintre cele mai spațioase habitacluri din segment</strong>, cu o distanță de 2.390 mm între spătarul scaunului din spate și zona pentru picioare. Pasagerii beneficiază de 1.400 mm lățime pe bancheta spate și spațiu generos pentru cap: 1.027 mm în față și 1.005 mm în spate.</p>
  125. <p>Echiparea standard include un <strong>ecran central tactil de 14,6 inch</strong>, 22 de spații de depozitare și multiple posibilități de configurare a scaunelor pentru confort sporit.</p>
  126. <h2><strong>Performanțe și autonomie: două variante de baterie</strong></h2>
  127. <p>Leapmotor B10 este propulsat de un motor electric de 218 CP și cuplu de 240 Nm. Accelerează de la 0 la 100 km/h în 8 secunde și atinge o viteză maximă de 170 km/h. Clienții pot alege între două variante de baterie:</p>
  128. <ul>
  129. <li><strong>56,2 kWh</strong> – autonomie WLTP de până la 361 km</li>
  130. <li><strong>67,1 kWh</strong> – autonomie WLTP de până la 434 km</li>
  131. </ul>
  132. <p>Ambele versiuni permit încărcarea la 11 kW (AC) și încărcare rapidă la 168 kW (DC), pentru a trece de la 30% la 80% în aproximativ 20 de minute.</p>
  133. <h2><strong>Conectivitate, siguranță și funcții inteligente</strong></h2>
  134. <p>Modelul este construit pe arhitectura <strong>LEAP 3.5</strong> și rulează sistemul <strong>LEAP OS 4.0 Plus</strong>, cu interfață personalizabilă, cockpit 3D și integrare viitoare cu Apple CarPlay și Android Auto (disponibile prin actualizare OTA din decembrie 2025). Cipul Snapdragon 8155 asigură performanțe rapide, iar aplicația Leapmotor permite controlul vehiculului de la distanță.</p>
  135. <p>Pe partea de siguranță, Leapmotor B10 este echipat cu <strong>17 funcții ADAS</strong>, structură ranforsată cu oțel de înaltă rezistență, suspensie multi-link pe spate și o distribuție optimă a greutății 50:50. Obiectivul declarat al producătorului este obținerea unui scor maxim de 5 stele în testele Euro NCAP.</p>
  136. <h3>Leapmotor B10 va fi disponibil în două versiuni:</h3>
  137. <ul>
  138. <li><strong>LIFE</strong>: include acoperiș panoramic de sticlă de 1,8 m² cu parasolar electric, jante de 18 inch, cameră 360°, pachet complet ADAS</li>
  139. <li><strong>DESIGN</strong>: adaugă scaune ECO din piele, iluminare ambientală, scaune față încălzite, ventilate și reglabile electric</li>
  140. </ul>
  141. <h2><strong>Leapmotor B10: o alternativă relevantă pe piața SUV-urilor electrice din clasa C</strong></h2>
  142. <p>Cu un raport bun între performanță, spațiu, dotări și preț estimat accesibil, Leapmotor B10 își propune să devină un model de referință în categoria SUV-urilor electrice compacte. Lansarea pe piața din România este parte a unei strategii mai ample a Leapmotor de extindere în Europa, în parteneriat cu grupul Stellantis.</p>
  143. </div>
  144. <p>
  145. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  146. ]]></content:encoded>
  147. </item>
  148. <item>
  149. <title>ANPC a amendat cu 2,6 milioane lei comercianţii de lapte şi produse lactate</title>
  150. <link>https://weburban.ro/anpc-a-amendat-cu-26-milioane-lei-comerciantii-de-lapte-si-produse-lactate/</link>
  151. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  152. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:50 +0000</pubDate>
  153. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  154. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/anpc-a-amendat-cu-26-milioane-lei-comerciantii-de-lapte-si-produse-lactate/</guid>
  155.  
  156. <description><![CDATA[Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au amendat cu 2,6 milioane de lei comercianţii de lapte şi produse lactate, în urma unei acţiuni desfăşurate în toată ţara. Echipele de control au descoperit lapte expirat, comercializarea unor produse lactate cu urme evidente de alterare, lapte vândut într-un ambalaj deteriorat. De asemenea, au fost oprite definitiv [&#8230;]]]></description>
  157. <content:encoded><![CDATA[<div>
  158. <p>Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au amendat cu 2,6 milioane de lei comercianţii de lapte şi produse lactate, în urma unei acţiuni desfăşurate în toată ţara. Echipele de control au descoperit lapte expirat, comercializarea unor produse lactate cu urme evidente de alterare, lapte vândut într-un ambalaj deteriorat. De asemenea, au fost oprite definitiv de la comercializare peste două tone de produse lactate.</p>
  159. <p>Reprezentanţii ANPC au anunţat, joi, că în luna iunie a avut loc o acţiune la nivel naţional de verificare a modului în care sunt comercializate produsele lactate.</p>
  160. <p><strong>Acţiunile au vizat 670 operatori economici, 500 dintre aceştia înregistrând diferite nereguli.</strong> Totodată au fost verificate aproximativ 30 tone de lapte şi produse lactate, la peste şase tone dintre acestea constatându-se deficienţe.</p>
  161. <p>Echipele de control au dat 482 de amenzi contravenţionale în valoare de 2,6 milioane de lei şi au oprit definitiv de la comercializare peste două tone de produse lactate, în valoare de 75.000 de lei.</p>
  162. <p>Vezi și Apă minerală expirată, etichete greșite și sticle ținute în soare: ANPC amendează industria apei cu 1,9 milioane lei</p>
  163. <p>”Atunci când vorbim despre produse perisabile precum laptele şi lactatele, toleranţa faţă de nerespectarea regulilor este zero. Nu vom ezita să aplicăm măsuri ferme şi sancţiuni drastice ori de câte ori vom identifica abateri. Operatorii economici trebuie să înţeleagă că orice neglijenţă poate pune în pericol sănătatea consumatorilor. ANPC va intensifica acţiunile de control, iar cei care nu respectă legea vor suporta consecinţele”, <strong>a declarat preşedintele interimar al ANPC, Sebastian Hotca.</strong></p>
  164. <p><strong>Principalele nereguli constatate au fost:</strong> comercializarea laptelui de consum şi a produselor lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv, a datei limită de consum stabilite de producători (84% dintre judeţe);</p>
  165. <p>comercializarea unor produse lactate cu modificări organoleptice de aspect şi culoare, cu urme evidente de alterare; comercializare laptelui şi a unor produse lactate cu ambalaj deteriorat;</p>
  166. <p>comercializarea produselor lactate în spaţii comune cu produse cu adaos de alte tipuri de grăsimi/proteine, altele decât cele de origine lactată, fapt ce induce în eroare consumatorul privind natura produselor; lipsa unei informări corecte, complete şi precise a consumatorilor, care să permită alegerea raţională, în conformitate cu nevoile lor.</p>
  167. <p><strong>Alte abateri descoperite au fost:</strong> folosirea unor condiţii necorespunzătoare de depozitare şi păstrare a produselor, care pot determina apariţia riscului de contaminare a produselor;</p>
  168. <p>nerespectarea regimului de temperatură indicată de producător, pentru păstrarea produselor (comercializarea acestora la temperaturi de peste 10°C, comparativ cu cea recomandată de producător, respectiv 2-8 °C);</p>
  169. <p>lipsa informaţiilor obligatorii referitoare la produsele lactate vrac, comercializate în pieţele agroalimentare (procent de grăsime, data fabricaţiei, data durabilităţii minimale, condiţii de păstrare etc.);</p>
  170. <p>lipsa afişării substanţelor cu potenţial alergen pe care le pot conţine produsele lactate.</p>
  171. </div>
  172. <p>
  173. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  174. ]]></content:encoded>
  175. </item>
  176. <item>
  177. <title>Trump îl amenință pe Medvedev: Măsoară-ți cuvintele, fost președinte eșuat. Intri pe un teren minat</title>
  178. <link>https://weburban.ro/trump-il-ameninta-pe-medvedev-masoara-ti-cuvintele-fost-presedinte-esuat-intri-pe-un-teren-minat/</link>
  179. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  180. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:47 +0000</pubDate>
  181. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  182. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/trump-il-ameninta-pe-medvedev-masoara-ti-cuvintele-fost-presedinte-esuat-intri-pe-un-teren-minat/</guid>
  183.  
  184. <description><![CDATA[Donald Trump l-a amenințat direct pe Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, după ce acesta a ridiculizat ultimatumul american privind încetarea războiului din Ucraina. Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa fostului președinte rus Dmitri Medvedev, în urma comentariilor acestuia legate de ultimatumul american privind oprirea invaziei din Ucraina, scrie Politico.eu. [&#8230;]]]></description>
  185. <content:encoded><![CDATA[<div>
  186. <p><em><strong>Donald Trump l-a amenințat direct pe Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, după ce acesta a ridiculizat ultimatumul american privind încetarea războiului din Ucraina.</strong></em></p>
  187. <p><em>Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa fostului președinte rus Dmitri Medvedev, în urma comentariilor acestuia legate de ultimatumul american privind oprirea invaziei din Ucraina, scrie Politico.eu.</em></p>
  188. <p>Trump îl amenință pe Medvedev: Măsoară-ți cuvintele, fost președinte eșuat. Intri pe un teren minat<br />Liderul american l-a calificat pe Medvedev drept un „președinte eșuat” care ar trebui să-și vadă de treaba lui.</p>
  189. <p>„Rusia și SUA nu au aproape nicio relație comercială. Să rămână așa și să-i spunem lui Medvedev, fostul președinte eșuat al Rusiei, care se crede încă președinte, să-și măsoare cuvintele. Intră pe un teren foarte periculos!”, a scris Trump.</p>
  190. <p><strong>Tensiunile dintre Washington și Moscova se amplifică pe rețelele sociale</strong></p>
  191. <p>Conflictul verbal a fost declanșat de reacția lui Medvedev la decizia lui Trump de a reduce termenul limită acordat Kremlinului pentru încheierea războiului, de la 50 la 10 zile, sub amenințarea unor sancțiuni comerciale severe.</p>
  192. <p>Medvedev a ironizat abordarea liderului american, afirmând pe rețelele sociale: „Trump joacă jocul ultimatumului cu Rusia: 50 de zile sau 10… Ar trebui să-și amintească două lucruri: 1. Rusia nu este Israelul și nici măcar Iranul. 2. Fiecare nou ultimatum este o amenințare și un pas spre război. Nu între Rusia și Ucraina, ci cu propria sa țară. Nu merge pe calea lui Sleepy Joe!”.</p>
  193. <p><strong>Medvedev escaladează conflictul: „Ocupă-te de America, bunicule!”</strong></p>
  194. <p>Fostul lider rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a continuat tirul de replici în mediul online, vizându-l și pe senatorul republican Lindsey Graham, un aliat al lui Trump. După ce Graham a cerut Rusiei să accepte negocieri de pace, Medvedev l-a atacat direct:</p>
  195. <p>„Nu tu sau Trump puteți dicta când să „ne așezăm la masa negocierilor”. Negocierile se vor încheia când toate obiectivele operațiunii noastre militare vor fi atinse. Ocupă-te mai întâi de America, bunicule!”, a scris Medvedev pe X (fostul Twitter).</p>
  196. <p>În iulie, Trump a stabilit inițial un termen de 50 de zile pentru ca Rusia să ajungă la un acord de încetare a focului cu Ucraina, amenințând cu impunerea de taxe vamale în cazul în care nu se va ajunge la un acord.</p>
  197. <p>Medvedev a fost prim-ministru al lui Vladimir Putin, înainte de a schimba locul cu acesta și de a ocupa funcția de președinte interimar între 2008 și 2012, deoarece legea rusă îi interzicea lui Putin să exercite un al treilea mandat consecutiv. Medvedev este un susținător vocal al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Putin și un frecvent atacator al Kremlinului pe rețelele de socializare.</p>
  198. </div>
  199. <p>
  200. Sursă expresspress.ro</p>
  201. ]]></content:encoded>
  202. </item>
  203. <item>
  204. <title>Bază nucleară sovietică ascunsă, atracția principală din inima Lituaniei. Secretele păzite cu viața</title>
  205. <link>https://weburban.ro/baza-nucleara-sovietica-ascunsa-atractia-principala-din-inima-lituaniei-secretele-pazite-cu-viata/</link>
  206. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  207. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 05:03:46 +0000</pubDate>
  208. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  209. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/baza-nucleara-sovietica-ascunsa-atractia-principala-din-inima-lituaniei-secretele-pazite-cu-viata/</guid>
  210.  
  211. <description><![CDATA[În inima Parcului Național Žemaitija din vestul Lituaniei, o fostă bază nucleară sovietică secretă, Plokštinė, a fost transformată într-un muzeu al Războiului Rece. Atracția subterană, vizitată de zeci de mii de turiști anual, oferă o incursiune în istoria militară a URSS. Ascunsă adânc într-o pădure de pini și mesteceni, fosta bază de rachete Plokštinė din [&#8230;]]]></description>
  212. <content:encoded><![CDATA[<div>
  213. <p><strong>În inima Parcului Național Žemaitija din vestul Lituaniei, o fostă bază nucleară sovietică secretă, Plokštinė, a fost transformată într-un muzeu al Războiului Rece. Atracția subterană, vizitată de zeci de mii de turiști anual, oferă o incursiune în istoria militară a URSS.</strong></p>
  214. <p><strong>Ascunsă adânc într-o pădure de pini și mesteceni, fosta bază de rachete Plokštinė din Lituania s-a transformat dintr-o zonă de maximă securitate într-unul dintre cele mai populare obiective turistice ale țării, scrie CNN.</strong></p>
  215. <p><strong>Bază nucleară sovietică ascunsă, atracția principală din inima Lituaniei </strong></p>
  216. <p>În 2024, peste 35.000 de turiști au explorat labirintul subteran care altădată adăpostea focoase nucleare gata să lovească Europa de Vest.</p>
  217. <p>Complexul, parte a Parcului Național Žemaitija, este situat la doar 30 de mile de Marea Baltică și include camere subterane, pasaje, o centrală electrică și un siloz de rachete adânc de 30 de metri.</p>
  218. <p><strong>Locul emană o atmosferă înfricoșătoare, unde istoria rece se împletește cu liniștea pădurii baltice.</strong></p>
  219. <p><strong>Rămășițele Războiului Rece, păstrate în beton și tăcere</strong></p>
  220. <p>Construcția bazei Plokštinė a început în 1960 și a fost finalizată în doi ani cu ajutorul a peste 10.000 de muncitori aduși din toată Uniunea Sovietică. Era o lucrare titanică, menită să rămână ascunsă.</p>
  221. <p>Oamenii nu știau ce fel de arme erau depozitate acolo, dar noi știam de acest loc”, spune Aušra Brazdeikytė, ghid la muzeu și localnică din zonă.</p>
  222. <p>Complexul era înconjurat de garduri electrice și ascuns de pădure, iar populația redusă din zonă și solul moale făceau locul ideal pentru o instalație secretă. Silozurile adăposteau rachete R-12 Dvina, iar alimentarea era asigurată de o centrală subterană.</p>
  223. <p><strong>Secretele bazei nucleare, păzite cu prețul vieții</strong></p>
  224. <p>Vizitatorii pot explora azi silozurile și coridoarele întunecate, pline de artefacte sovietice: statui ale lui Lenin și Stalin, steaguri cu secera și ciocanul, uniforme militare și decorații. Atmosfera este intensă, uneori apăsătoare.</p>
  225. <p>„Un soldat a căzut în gol și a murit când centura lui de siguranță s-a rupt în timpul unei verificări de rutină”, povestește Brazdeikytė. „Alți doi soldați au murit în timpul unei scurgeri de acid azotic.”</p>
  226. <p>Complexul a fost dezafectat în anii ’80, iar americanii l-au descoperit abia în 1978, prin recunoaștere satelitară. </p>
  227. <p>După 1990, când Lituania s-a desprins de URSS, baza a fost jefuită, apoi restaurată cu fonduri europene și deschisă publicului în 2012.</p>
  228. <p><strong>Orașul fantomă de lângă baza nucleară a URSS, transformat în tabără pentru copii</strong></p>
  229. <p>Nu departe de baza Plokštinė se află o fostă garnizoană militară care a devenit, în mod bizar, o tabără pentru copii numită Žuvėdra între 1979 și 1990.</p>
  230. <p>Azi, locul este abandonat, dar încă păstrează urme de culoare: un mural cu un gnom pe o ciupercă decorează o veche stație de autobuz. Hangarele militare acoperite de iarbă par piramide uitate în mijlocul pădurii.</p>
  231. <p>Regiunea Žemaitija este azi un simbol al renașterii Lituaniei, care a transformat un fost loc al fricii într-o lecție istorică și atracție turistică. Parcul național oferă vizitatorilor peisaje spectaculoase, lacuri, trasee de ciclism și sate tradiționale.</p>
  232. <p>Orașul Plateliai, aflat în apropiere, găzduiește Biserica Apostolilor Petru și Pavel, o construcție din lemn din secolul al XVIII-lea, și Muzeul Mardi Gras, dedicat tradițiilor locale.</p>
  233. <p>Gastronomia locală completează experiența: clătitele samogitane (žemaičių blynai), găluștele cepelinai și supele reci de sfeclă (šaltibarščiai) sunt deliciile care completează o incursiune în inima Lituaniei.</p>
  234. </div>
  235. <p>
  236. Sursă expresspress.ro</p>
  237. ]]></content:encoded>
  238. </item>
  239. <item>
  240. <title>Liderii coaliţiei au decis ca pachetul doi de măsuri fiscale să fie dezbătut odată cu rectificarea bugetară</title>
  241. <link>https://weburban.ro/liderii-coalitiei-au-decis-ca-pachetul-doi-de-masuri-fiscale-sa-fie-dezbatut-odata-cu-rectificarea-bugetara/</link>
  242. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  243. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 05:03:36 +0000</pubDate>
  244. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  245. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/liderii-coalitiei-au-decis-ca-pachetul-doi-de-masuri-fiscale-sa-fie-dezbatut-odata-cu-rectificarea-bugetara/</guid>
  246.  
  247. <description><![CDATA[Liderii coaliţiei au decis, miercuri, ca pachetul doi de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului să fie dezbătut odată cu rectificarea bugetară, pentru a se cunoaşte mai bine situaţia financiară a ţării. De asemenea, în urma nemulţumirilor legate de modul de comunicare în coaliţie, s-a discutat despre faptul că deciziile trebuie anunţate după consultarea partidelor din [&#8230;]]]></description>
  248. <content:encoded><![CDATA[<div>
  249. <p>Liderii coaliţiei au decis, miercuri, ca pachetul doi de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului să fie dezbătut odată cu rectificarea bugetară, pentru a se cunoaşte mai bine situaţia financiară a ţării. </p>
  250. <p>De asemenea, în urma nemulţumirilor legate de modul de comunicare în coaliţie, s-a discutat despre faptul că deciziile trebuie anunţate după consultarea partidelor din cadrul coaliţiei, au precizat surse politice pentru News.ro.</p>
  251. <p>Liderii coaliţiei s-au reunit, miercuri, în şedinţă, pentru a discuta despre proiectele din Anghel Saligny, după ce PSD a anunţat că reprezintă o linie roşie continuarea investiţiilor în apă, canal şi gaze în teritoriu.</p>
  252. <p>Social-democraţii au prezentat un document privind prioritizarea investiţiilor în apă, canal, infrastructură şi apă, în comunităţile locale şi ar dori ca toate lucrările care au fost demarate să continue. O altă discuţie a vizat pachetul doi de măsuri fiscale, în condiţiile în care PSD insista ca în acesta să fie incluse modificări la primul pachet de măsuri, dar şi taxarea capitalului, în special a multinaţionalelor.</p>
  253. <p>Liderii coaliţiei au decis, potrivit surselor citate, ca pachetul doi de măsuri fiscale să fie dezbătut odată cu rectificarea bugetară, cel mai probabil la finalul lunii august, începutul lunii septembrie, când vor avea o imagine mai clară privind finanţele.</p>
  254. </div>
  255. <p>
  256. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  257. ]]></content:encoded>
  258. </item>
  259. <item>
  260. <title>India depășește China ca principal exportator de smartphone-uri către SUA</title>
  261. <link>https://weburban.ro/india-depaseste-china-ca-principal-exportator-de-smartphone-uri-catre-sua/</link>
  262. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  263. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 05:03:35 +0000</pubDate>
  264. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  265. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/india-depaseste-china-ca-principal-exportator-de-smartphone-uri-catre-sua/</guid>
  266.  
  267. <description><![CDATA[India a devenit, pentru prima dată, principalul exportator de smartphone-uri către Statele Unite, potrivit unui raport Canalys. Schimbarea vine în contextul tensiunilor comerciale accentuate dintre Washington și Beijing și reflectă o schimbare profundă în lanțurile globale de producție. În al doilea trimestru din 2025, 44% dintre smartphone-urile importate de SUA au fost produse în India, [&#8230;]]]></description>
  268. <content:encoded><![CDATA[<div>
  269. <p>India a devenit, pentru prima dată, principalul exportator de smartphone-uri către Statele Unite, potrivit unui raport Canalys. Schimbarea vine în contextul tensiunilor comerciale accentuate dintre Washington și Beijing și reflectă o schimbare profundă în lanțurile globale de producție.</p>
  270. <p>În al doilea trimestru din 2025, 44% dintre smartphone-urile importate de SUA au fost produse în India, în creștere spectaculoasă față de 13% în aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, exporturile Chinei către SUA au scăzut drastic, de la 61% la 25%.</p>
  271. <p>Vezi și Amazon depășește Apple și Google și devine cel mai valoros brand din lume</p>
  272. <p>Vietnamul a urcat pe locul doi, cu o cotă de 30%, depășind și ea China.</p>
  273. <h2><strong>Apple mută producția din China în India</strong></h2>
  274. <p>Principalul responsabil pentru această realocare este Apple, care a accelerat mutarea producției din China în India, pe fondul tarifelor comerciale impuse de SUA și al riscurilor geopolitice din regiune. Apple a început deja asamblarea modelului iPhone 16 Pro în India, însă compania continuă să depindă în mare parte de infrastructura din China pentru modelele sale premium.</p>
  275. <p>Chiar dacă India devine tot mai relevantă pentru Apple, livrările totale de iPhone către SUA au scăzut cu 11% față de anul trecut, ajungând la 13,3 milioane de unități în trimestrul al doilea. La nivel global, vânzările de iPhone au înregistrat un declin de 2%.</p>
  276. <p>În acest context, acțiunile Apple au pierdut 14% din valoare în 2025, din cauza incertitudinilor legate de producția în China, a concurenței crescute și a provocărilor din zona inteligenței artificiale.</p>
  277. <h2><strong>Tarifele impuse de SUA încurajează relocarea</strong></h2>
  278. <p>Schimbarea vine și pe fondul politicii comerciale americane. În aprilie, administrația Trump a impus un tarif de 26% pe importurile din India – semnificativ mai mic decât tarifele de peste 100% aplicate Chinei. Aceste taxe au fost însă suspendate temporar până la 1 august, în așteptarea unei decizii finale.</p>
  279. <p>Citește și Zeci de șoferi amendați pentru folosirea telefoanelor mobile la volan, în Teleorman</p>
  280. <p>Această reconfigurare a exporturilor de tehnologie ar putea deveni permanentă dacă diferențele tarifare se mențin, iar companiile ca Apple continuă să își diversifice bazele de producție în afara Chinei.</p>
  281. </div>
  282. <p>
  283. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  284. ]]></content:encoded>
  285. </item>
  286. <item>
  287. <title>Ce înseamnă cu adevărat 8 ani de pensie pentru un român?</title>
  288. <link>https://weburban.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-8-ani-de-pensie-pentru-un-roman/</link>
  289. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  290. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 05:03:33 +0000</pubDate>
  291. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  292. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-8-ani-de-pensie-pentru-un-roman/</guid>
  293.  
  294. <description><![CDATA[Românii beneficiază, în medie, de doar 8 ani de pensie după ieșirea din câmpul muncii — aproape jumătate din perioada de care se bucură pensionarii din Italia sau Franța. Un bărbat român iese la pensie la 65 de ani și trăiește, statistic, până la 72,9 ani. Cifrele nu mint: statul român plătește pensie, în medie, [&#8230;]]]></description>
  295. <content:encoded><![CDATA[<div>
  296. <p><strong>Românii beneficiază, în medie, de doar 8 ani de pensie după ieșirea din câmpul muncii — aproape jumătate din perioada de care se bucură pensionarii din Italia sau Franța. Un bărbat român iese la pensie la 65 de ani și trăiește, statistic, până la 72,9 ani. Cifrele nu mint: statul român plătește pensie, în medie, mai puțin de un deceniu.</strong></p>
  297. <p>Vezi și Românii plătesc CASS din pensie, dar apucă una dintre cele mai scurte perioade de viață după pensionare din UE</p>
  298. <h2><strong>De la muncă la moarte: un drum scurt</strong></h2>
  299. <p>Această durată scurtă a vieții post-pensionare aruncă o lumină crudă asupra reformelor fiscale recente. De la 1 august 2025, pensionarii care câștigă peste 3.000 de lei vor plăti contribuție la sănătate (CASS) de 10% pentru suma ce depășește acest prag. Asta înseamnă, simplu spus, mai puțini bani în fiecare lună, într-un orizont de viață deja limitat.</p>
  300. <p>Pe hârtie, banii se duc „la sănătate”. În realitate, sistemul medical românesc rămâne subfinanțat și slab organizat, iar cei mai mulți pensionari care plătesc acum CASS se tratează tot pe banii lor.</p>
  301. <h2><strong>Pensia — un drept, nu o favoare</strong></h2>
  302. <p>Retorica guvernanților lasă adesea impresia că pensia este un „privilegiu” oferit de stat. În realitate, este un drept obținut după zeci de ani de contribuții. Însă în România, acest drept este erodat nu doar de inflație, ci și de politici care adaugă noi poveri fiscale pentru un segment de populație vulnerabil.</p>
  303. <p>În paralel, pensiile speciale continuă să consume resurse semnificative. În iunie 2025, pensia medie de serviciu a depășit 25.000 de lei. Asta în timp ce majoritatea românilor trăiesc cu sub 3.000 de lei pe lună, iar aproape 1 milion au pensii minime.</p>
  304. <p>Vezi și Pensie specială pentru Avocatul Poporului! Cât ar urma să primească Ciorbea</p>
  305. <p>Pentru femeile din România, diferența dintre vârsta de pensionare și speranța de viață este de aproximativ 19,5 ani. Mai bine decât bărbații, dar tot sub media UE. Dacă în Franța o femeie se poate aștepta la 23,9 ani de pensie, în România rămân, și pentru ele, riscuri uriașe: venituri mici, acces deficitar la servicii medicale, și izolare socială.</p>
  306. <h2><strong>Paradoxul Pilonului II și III: încurajate, dar taxate</strong></h2>
  307. <p>Românii au fost încurajați să economisească suplimentar pentru pensie, prin Pilonul II (obligatoriu) și Pilonul III (facultativ). Acum, aceleași venituri sunt supuse CASS. Așadar, statul spune că economiile private sunt bune… până când decide să le impoziteze, într-un moment în care beneficiarii nu mai au cum să se opună sau să își ajusteze deciziile.</p>
  308. <p>De ce<strong> trăiesc românii așa puțin după pensionare?</strong> Răspunsul nu se găsește doar în cifrele demografice, ci și în felul în care este organizat statul. Lipsa prevenției medicale, condițiile grele de muncă în industrie sau agricultură, alimentația precară și sărăcia generalizată sunt factori care, cumulativ, scurtează viața.</p>
  309. <h2><strong>O întrebare incomodă pentru guvernanți</strong></h2>
  310. <p>Dacă știi că omul moare, în medie, la 73 de ani, după ce a lucrat 35–40 de ani, ce mesaj transmiți când îi tai și din puținul pe care îl primește la final?</p>
  311. <p>Ce înseamnă, cu adevărat, 8 ani de pensie în România? Poate că această întrebare ar trebui adresată nu doar statisticienilor, ci și politicienilor care adoptă reforme în numele „echității”.</p>
  312. </div>
  313. <p>
  314. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  315. ]]></content:encoded>
  316. </item>
  317. <item>
  318. <title>Românii plătesc CASS din pensie, dar apucă una dintre cele mai scurte perioade de viață după pensionare din UE</title>
  319. <link>https://weburban.ro/romanii-platesc-cass-din-pensie-dar-apuca-una-dintre-cele-mai-scurte-perioade-de-viata-dupa-pensionare-din-ue/</link>
  320. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  321. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 05:03:32 +0000</pubDate>
  322. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  323. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/romanii-platesc-cass-din-pensie-dar-apuca-una-dintre-cele-mai-scurte-perioade-de-viata-dupa-pensionare-din-ue/</guid>
  324.  
  325. <description><![CDATA[Începând cu 1 august 2025, românii care primesc pensii de peste 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%, pentru suma care depășește acest prag. Măsura face parte din noul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan și va afecta inclusiv pensionarii din sistemele private (Pilonul II și [&#8230;]]]></description>
  326. <content:encoded><![CDATA[<div>
  327. <p><strong>Începând cu 1 august 2025, românii care primesc pensii de peste 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%, pentru suma care depășește acest prag. Măsura face parte din noul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan și va afecta inclusiv pensionarii din sistemele private (Pilonul II și III), potrivit Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare publicate în Monitorul Oficial.</strong></p>
  328. <p><strong>CASS-ul</strong> va fi reținut direct la sursă, reducând astfel suma netă încasată lunar. Pentru pensionarii care primesc pensia prin Poșta Română, plata se face între 1 și 15 august, în timp ce pensionarii care primesc banii în cont bancar vor vedea pensia virată în data de 11 august.</p>
  329. <h2><strong>De unde vin reducerile?</strong></h2>
  330. <p>Contribuția se aplică strict sumei care depășește 3.000 de lei. Astfel, un pensionar care primește o pensie de 4.500 de lei va plăti 150 de lei contribuție<strong> CASS (10% din 1.500 de lei).</strong> Măsura vizează reducerea presiunii bugetare, dar lovește în principal în pensionarii cu pensii medii și mari, nu doar în „speciali”.</p>
  331. <p>În luna iunie 2025, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut, iar pensia medie în aceste cazuri a depășit 25.000 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).</p>
  332. <h2><strong>Doar opt ani de pensie pentru bărbații români. Europa ne depășește detașat</strong></h2>
  333. <p>Dincolo de modificările fiscale, cifrele arată un adevăr amar: românii trăiesc puțin după pensionare. Un bărbat din România trăiește în medie doar 7,9 ani după retragerea din activitate, potrivit unui studiu citat de Profit.ro. Este una dintre cele mai scurte perioade post-pensionare din Uniunea Europeană.</p>
  334. <p>Prin comparație, un italian are în medie 14,7 ani de viață după pensionare, iar un francez poate beneficia chiar și de 18 ani. Doar două state europene stau mai prost decât România la acest capitol.</p>
  335. <p>Vezi și Stela Andrei, EY România: Eliminarea plafoanelor pentru contribuția pentru pensie și sănătate – oportunități pentru alte state unde românii sunt detașați să muncească </p>
  336. <p>Situația este ceva mai bună în cazul femeilor românce, care au în medie 19,5 ani de viață după pensionare. Totuși, și aici decalajul față de Europa de Vest este vizibil: în Franța, femeile trăiesc aproximativ 24 de ani după pensionare, în Spania peste 20, iar în Suedia aproape 19 ani.</p>
  337. <h2><strong>Contribuții mai mari, viață mai scurtă: o realitate apăsătoare</strong></h2>
  338. <p>Măsurile fiscale care cresc contribuțiile pensionarilor pot fi justificate prin nevoia de echilibru bugetar. Dar puse în contextul duratei scurte a vieții după pensionare în România, ele par mai degrabă o povară suplimentară decât o ajustare echitabilă.</p>
  339. <p>Faptul că românii apucă una dintre cele mai mici perioade de viață după pensionare ar trebui să fie un semnal de alarmă în orice discuție despre sustenabilitatea sistemului. Dacă statul cere mai mult de la pensionari, trebuie să ofere și mai mult — în sănătate, prevenție, trai decent și predictibilitate.</p>
  340. </div>
  341. <p>
  342. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  343. ]]></content:encoded>
  344. </item>
  345. <item>
  346. <title>Sancțiunile Norvegiei înfurie Moscova, care invocă un tratat de acum 50 de ani</title>
  347. <link>https://weburban.ro/sanctiunile-norvegiei-infurie-moscova-care-invoca-un-tratat-de-acum-50-de-ani/</link>
  348. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  349. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 05:03:27 +0000</pubDate>
  350. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  351. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/sanctiunile-norvegiei-infurie-moscova-care-invoca-un-tratat-de-acum-50-de-ani/</guid>
  352.  
  353. <description><![CDATA[Sancțiunile impuse recent de Norvegia împotriva unor companii rusești de pescuit au declanșat o reacție dură din partea Kremlinului, care a convocat marți însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova pentru a-și exprima protestul oficial, potrivit Politico. Sancțiunile norvegiene, mărul discordiei în cooperarea pescărească   Ministerul rus de Externe a calificat decizia Oslo-ului drept o „măsură restrictivă [&#8230;]]]></description>
  354. <content:encoded><![CDATA[<div>
  355. <p><em><strong>Sancțiunile impuse recent de Norvegia împotriva unor companii rusești de pescuit au declanșat o reacție dură din partea Kremlinului, care a convocat marți însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova pentru a-și exprima protestul oficial, potrivit Politico.</strong></em></p>
  356. <p><strong>Sancțiunile norvegiene, mărul discordiei în cooperarea pescărească  </strong></p>
  357. <p><em>Ministerul rus de Externe a calificat decizia Oslo-ului drept o „măsură restrictivă nelegitimă” și a condamnat eliminarea companiilor Norebo și Murman Seafood din zona economică exclusivă a Norvegiei, zonă în care operează în baza unui acord bilateral semnat în 1976.</em></p>
  358. <p>Acesta prevede cooperarea în domeniul pescuitului între cele două țări în apele Barents și Norvegiene. Moscova susține că decizia Norvegiei încalcă grav termenii acelui acord și amenință stabilitatea sistemului de gestionare comună a resurselor marine.</p>
  359. <p>Într-un comunicat oficial, partea rusă a declarat că, dacă Oslo nu revine asupra acestei hotărâri, „vor fi luate măsurile necesare pentru protejarea intereselor pescuitului național.”</p>
  360. <p><strong>Acuzații de spionaj și sabotaj, la baza sancțiunilor</strong></p>
  361. <p>Guvernul norvegian a anunțat pe 7 iulie că se va alătura sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană în luna mai și va include companiile Norebo și Murman Seafood pe lista sa națională de sancțiuni.</p>
  362. <p>Motivația oficială a inclus suspiciuni privind activități de spionaj și riscuri de sabotaj în viitor. Aceste acuzații au determinat autoritățile norvegiene să restricționeze accesul navelor celor două companii în porturile norvegiene.</p>
  363. <p>Astfel, în mod practic, Norvegia a suspendat unilateral prevederile acordului din 1976, provocând reacția vehementă a Kremlinului, care consideră măsura una „motivată politic.”</p>
  364. <p><strong>Norvegia: dorim cooperare, dar nu cu orice preț</strong></p>
  365. <p>Ministerul norvegian de Externe a confirmat întrevederea cu reprezentanții diplomației ruse, precizând că discuțiile au vizat includerea pe lista de sancțiuni a celor două firme rusești.</p>
  366. <p>În același timp, Oslo subliniază că, deși rămâne deschis cooperării în gestionarea pescuitului în Marea Barents, își menține angajamentul față de aliații europeni în contextul agresiunii ruse din Ucraina și al tensiunilor crescânde dintre Rusia și NATO.</p>
  367. <p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignnone size-medium wp-image-693684" src="https://weburban.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1280x853-1.webp" alt="Sancțiunile" width="1280" height="853" srcset="https://weburban.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1280x853-1.webp 1280w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1600x1067.webp 1600w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-768x512.webp 768w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1536x1024.webp 1536w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-2048x1365.webp 2048w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-18x12.webp 18w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-165x109.webp 165w" sizes="(max-width: 1280px) 100vw, 1280px" title="Sancțiunile Norvegiei înfurie Moscova, care invocă un tratat de acum 50 de ani"></p>
  368. <p>„Regulile de acces în porturile norvegiene sunt stabilite de autoritățile norvegiene, și acestea reflectă atât interesele noastre naționale, cât și angajamentele asumate față de securitatea regională,” a transmis un purtător de cuvânt al guvernului de la Oslo.</p>
  369. <p><strong>Sancțiunile ar putea periclita echilibrul ecologic din Atlantic</strong></p>
  370. <p>Kremlinul avertizează că aceste tensiuni ar putea afecta grav sistemul bine pus la punct de gestionare a resurselor piscicole în Atlanticul de Nord.</p>
  371. <p>Experții în politici maritime atrag atenția că o eventuală rupere a colaborării norvegiano-ruse ar putea avea consecințe de durată asupra protecției stocurilor de pește și a echilibrului ecologic din regiune</p>
  372. </div>
  373. <p>
  374. Sursă expresspress.ro</p>
  375. ]]></content:encoded>
  376. </item>
  377. <item>
  378. <title>Google urcă pe locul patru la vânzările de smartphone-uri în SUA</title>
  379. <link>https://weburban.ro/google-urca-pe-locul-patru-la-vanzarile-de-smartphone-uri-in-sua/</link>
  380. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  381. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:48 +0000</pubDate>
  382. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  383. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/google-urca-pe-locul-patru-la-vanzarile-de-smartphone-uri-in-sua/</guid>
  384.  
  385. <description><![CDATA[Smartphone-urile Google au devenit al patrulea brand în Statele Unite după cota de piaţă, chiar înainte de lansarea noii serii Pixel 10. Conform analizei realizate de Canalys, Google a livrat în jur de 800.000 de smartphone-uri în Statele Unite, de la 700.000 în urmă cu an. Cu o creştere de la an la an de [&#8230;]]]></description>
  386. <content:encoded><![CDATA[<div>
  387. <p>Smartphone-urile Google au devenit al patrulea brand în Statele Unite după cota de piaţă, chiar înainte de lansarea noii serii Pixel 10.</p>
  388. <p>Conform analizei realizate de <strong>Canalys, Google</strong> a livrat în jur de 800.000 de smartphone-uri în Statele Unite, de la 700.000 în urmă cu an.</p>
  389. <p>Cu o creştere de la an la an de 13%, <strong>smartphone-urile Pixel</strong> ajung să deţină 3% din piaţa americană şi să urce pe al patrulea loc.</p>
  390. <p>Google a depăşit TCL, a cărei cotă de piaţă s-a contractat cu 23% de la an la an, după ce a livrat 700.000 de unităţi în al doilea trimestru al acestui an.</p>
  391. <p><strong>Este o victorie mică, însă, pentru Google, care, cu toate resursele avute la dispoziţie este, încă, foarte departe de liderii pieţei.</strong></p>
  392. <p>Deasupra Google, pe al treilea loc, este Motorola, cu 12% din piaţă. Motorola a crescut cu 2%, după ce a livrat 3,2 milioane de smartphone-uri.</p>
  393. <p>Vezi și Xiaomi 15: Eleganță compactă și putere la superlativ. Un flagship care ridică ștacheta în 2025</p>
  394. <p>Samsung ocupă al doilea loc cu 31% din piaţă, iar Apple este liderul pieţei de smartphone-uri, cu 49%, dar cu o scădere de 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.</p>
  395. <p>Google urmează să lanseze smartphone-urile Pixel 10 în august, iar în septembrie Apple va lansa seria iPhone 17, care va aduce debutul lui iPhone 17 Air.</p>
  396. </div>
  397. <p>
  398. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  399. ]]></content:encoded>
  400. </item>
  401. <item>
  402. <title>China lansează un nou model AI</title>
  403. <link>https://weburban.ro/china-lanseaza-un-nou-model-ai/</link>
  404. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  405. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:46 +0000</pubDate>
  406. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  407. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/china-lanseaza-un-nou-model-ai/</guid>
  408.  
  409. <description><![CDATA[Companiile chineze continuă să inoveze în domeniul inteligenţei artificiale, lansând modele tot mai performante şi accesibile. Startup-ul Z.ai (fost Zhipu) a anunţat luni lansarea modelului său GLM-4.5, care ar costa mai puţin decât modelul DeepSeek, considerat până acum cel mai competitiv din punct de vedere al preţului, relatează CNBC. Modelul GLM-4.5 se bazează pe o [&#8230;]]]></description>
  410. <content:encoded><![CDATA[<div>
  411. <p>Companiile chineze continuă să inoveze în domeniul inteligenţei artificiale, lansând modele tot mai performante şi accesibile. Startup-ul Z.ai (fost Zhipu) a anunţat luni lansarea modelului său GLM-4.5, care ar costa mai puţin decât modelul DeepSeek, considerat până acum cel mai competitiv din punct de vedere al preţului, relatează CNBC.</p>
  412. <p><strong>Modelul GLM-4.5</strong> se bazează pe o arhitectură ”agentică” (autonomă), capabilă să împartă automat o sarcină în subtârguri pentru a o rezolva mai precis. În plus, este open-source, ceea ce înseamnă că dezvoltatorii pot să îl descarce şi folosească gratuit.</p>
  413. <p><strong>Potrivit CEO-ului Z.ai, Zhang Peng, GLM-4.5</strong> are aproximativ jumătate din dimensiunea modelului DeepSeek şi poate funcţiona cu doar opt cipuri Nvidia H20 – versiunea adaptată pentru China ca urmare a restricţiilor de export impuse de SUA.</p>
  414. <p>Zhang a declarat că firma nu are nevoie de cipuri suplimentare pentru moment, având suficientă putere de calcul, dar a evitat să precizeze costul total al antrenării modelului.</p>
  415. <p>Vezi și Piaţa mondială a videochatului este estimată la 10 miliarde de dolari. Mugur Frunzetti, Studio20: “Există modele care fac mai mulţi bani îmbrăcate decât dezbrăcate”</p>
  416. <p>Noul model promite un preţ de doar 11 cenţi pentru un milion de tokeni de input şi 28 de cenţi pentru un milion de tokeni de output – o diferenţă semnificativă faţă de<strong> DeepSeek,</strong> care percepe 14 cenţi pentru input şi 2,19 dolari pentru output.</p>
  417. <p>În ianuarie, DeepSeek şocase pieţele globale cu modelul său V3, antrenat la un cost sub 6 milioane de dolari, deşi analiştii au indicat că acest preţ excludea investiţiile în hardware, estimate la peste 500 milioane de dolari.</p>
  418. <p>Tot în iulie, <strong>Alibaba a lansat Kimi K2,</strong> un model cu abilităţi avansate de programare, iar Tencent a dezvăluit HunyuanWorld-1.0, un model pentru generarea de scene 3D în gaming. La rândul său, Alibaba a prezentat recent modelul Qwen3-Coder, destinat scrierii de cod.</p>
  419. </div>
  420. <p>
  421. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  422. ]]></content:encoded>
  423. </item>
  424. <item>
  425. <title>Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat verificările la Romsilva</title>
  426. <link>https://weburban.ro/corpul-de-control-al-ministerului-mediului-a-finalizat-verificarile-la-romsilva/</link>
  427. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  428. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:44 +0000</pubDate>
  429. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  430. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/corpul-de-control-al-ministerului-mediului-a-finalizat-verificarile-la-romsilva/</guid>
  431.  
  432. <description><![CDATA[Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat verificările la Rolsilva şi a constatat pierderi financiare masive, prime nejustificate în direcţii cu pierderi financiare, fonduri speciale gestionate defectuos, dar şi suspiciuni de corupţie. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, a relevat controlul, multe dintre direcţii având pierderi constante. Ministrul Mediului, Diana [&#8230;]]]></description>
  433. <content:encoded><![CDATA[<div>
  434. <p>Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat verificările la Rolsilva şi a constatat pierderi financiare masive, prime nejustificate în direcţii cu pierderi financiare, fonduri speciale gestionate defectuos, dar şi suspiciuni de corupţie. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, a relevat controlul, multe dintre direcţii având pierderi constante. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, trimite raportul la Parchetul General.</p>
  435. <p>”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a finalizat, prin Corpul de Control, o acţiune amplă de verificare a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva şi, punctual, a Direcţiei Silvice Maramureş. Rezultatele sunt extrem de grave: pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcţii cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos şi suspiciuni care au dus la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma acestor concluzii, ministra Diana Buzoianu a transmis astăzi raportul corpului de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a transmis, marţi, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.</p>
  436. <p>Diana Buzoianu a afirmat că ”acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preş ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale şi o cultură organizaţională care nu mai serveşte interesul public”.</p>
  437. <p>”Pădurile României nu pot fi gestionate de o instituţie care îşi pierde direcţia şi îngroapă adevărul sub birocraţie. Reforma Romsilva este nu doar necesară, ci inevitabilă. Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a asigura respectarea legii, şi vom colabora cu instituţiile de anchetă pentru a face lumină. Tocmai în acest sens am decis astăzi să trimitem raportul de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este responsabilitatea noastră faţă de cetăţeni şi faţă de pădure”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.</p>
  438. <p>Potrivit datelor transmise de oficialii ministerului, controlul a vizat patru direcţii esenţiale: evoluţia indicatorilor financiari, gestiunea resurselor umane şi a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi gestionarea fondului de accesibilizare.</p>
  439. <p>”Rezultatele obţinute evidenţiază disfuncţionalităţi majore şi un management profund deficitar. În ceea ce priveşte performanţa financiară a Regiei, concluziile sunt îngrijorătoare. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este şi mai dramatică, de aproape 90%. Această tendinţă negativă reflectă lipsa unor mecanisme eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor şi o toleranţă sistemică la ineficienţă”, se arată în comunicatul de presă.</p>
  440. <p>Pe întreg intervalul 2020–2024, şase Direcţii Silvice (DS) – Bistriţa Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea – au înregistrat pierderi financiare în fiecare an, însumând zeci de milioane de lei. Alte patru direcţii (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.</p>
  441. <p>”Deşi vedem clar pierderi uriaşe în mai multe direcţii silvice an după an, au fost acordate în mod nejustificat prime şi calificative de «foarte bine» şi «bine» angajaţilor din direcţiile respective.  De exemplu, în 2021 şi 2022, s-au acordat premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcţii care cumulau pierderi de aproape 70 de milioanede  lei. În total, conform raportului corpului de control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au provocat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei. Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii”, a subliniat Diana Buzoianu.</p>
  442. <p>Potrivit datelor transmise de minister, raportat la suprafaţa fondului forestier administrat, discrepanţele de performanţă între direcţii sunt inexplicabile.</p>
  443. <p>În 2024, DS Arad (101.000 ha) a raportat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeş (112.000 ha) a înregistrat profit brut de peste 3,6 milioane lei. Aceste diferenţe indică un management neperformant în mai multe structuri teritoriale.</p>
  444. <p>”Au fost analizaţi inclusiv indicatori precum cheltuieli de personal/cifra de afaceri. Rezultatele sunt halucinante. Există direcţii întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depăşit cifra de afaceri. Un exemplu din cadrul raportului: la nivelul Direcţiei Silvice Constanţa, în anul 2024, cheltuielile de personal au depăşit de aproape 3 ori cifra de afaceri (289,59%). Mă întreb: ce instituţie publică, cu un rol vital pentru gestionarea unor resurse care trebuie să ajungă şi generaţiilor viitoare şi pentru protejarea unor comori naţionale, poate livra rezultate cu astfel de cifre în spate? Este clar că e nevoie uriaşă de  reformă a Romsilva, pentru a ne asigura că misiunea lor este şi îndeplinită”, a precizat Diana Buzoianu.</p>
  445. </div>
  446. <p>
  447. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  448. ]]></content:encoded>
  449. </item>
  450. <item>
  451. <title>Secretarul general al Guvernului îşi publică cazierul pe Facebook</title>
  452. <link>https://weburban.ro/secretarul-general-al-guvernului-isi-publica-cazierul-pe-facebook/</link>
  453. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  454. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:42 +0000</pubDate>
  455. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  456. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/secretarul-general-al-guvernului-isi-publica-cazierul-pe-facebook/</guid>
  457.  
  458. <description><![CDATA[Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, şi-a publicat cazierul pe Facebook, după ce s-a discutat că ar fi fost inculpat într-un dosar de evaziune fiscală.” În cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale”, a transmis Oprea. Discuţia a apărut în urma scandalului legat de fostul vicepremier Dragos [&#8230;]]]></description>
  459. <content:encoded><![CDATA[<div>
  460. <p>Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, şi-a publicat cazierul pe Facebook, după ce s-a discutat că ar fi fost inculpat într-un dosar de evaziune fiscală.” </p>
  461. <p>În cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale”, a transmis Oprea. Discuţia a apărut în urma scandalului legat de fostul vicepremier Dragos Anastasiu, care a recunoscut că a dat mită, timp de opt ani, unei funcţionare ANAF.</p>
  462. <p>Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, a făcut precizări, într-o postare pe Facebook, despre calitatea de inculpat într-un dosar de evaziune fiscală şi şi-a publicat cazierul.</p>
  463. <p>”Acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunţat prin două hotărâri judecătoreşti, fond si contestaţie, menţinând un punct de vedere unitar că se impune desfiinţarea actelor de urmărire penală şi restituirea cauzei la PÎCCJ”, a scris Oprea.</p>
  464. <p>Acesta a adăugat că procurorii nu au considerat că se impune trimiterea sa în judecată.</p>
  465. <p>”Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Aşa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale. Niciodată nu am fost sancţionat si nu am plătit vreo amendă penală”, a mai scris secretarul general al Guvernului.</p>
  466. </div>
  467. <p>
  468. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  469. ]]></content:encoded>
  470. </item>
  471. <item>
  472. <title>„10 zile începând de astăzi”. Trump spune ce va face când expiră ultimatumul dat lui Putin</title>
  473. <link>https://weburban.ro/10-zile-incepand-de-astazi-trump-spune-ce-va-face-cand-expira-ultimatumul-dat-lui-putin/</link>
  474. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  475. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:39 +0000</pubDate>
  476. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  477. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/10-zile-incepand-de-astazi-trump-spune-ce-va-face-cand-expira-ultimatumul-dat-lui-putin/</guid>
  478.  
  479. <description><![CDATA[Președintele american Donald Trump a prevenit marți că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina va ajunge la scadență în zece zile, informează AFP. La revenirea din Scoția, Trump le-a spus jurnaliștilor aflați în avionul prezidențial Air Force One că termenul dat Moscovei este de „zece zile începând [&#8230;]]]></description>
  480. <content:encoded><![CDATA[<div>
  481. <p><em><strong>Președintele american Donald Trump a prevenit marți că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina va ajunge la scadență în zece zile, informează AFP.</strong></em></p>
  482. <p><em>La revenirea din Scoția, Trump le-a spus jurnaliștilor aflați în avionul prezidențial Air Force One că termenul dat Moscovei este de „zece zile începând de astăzi” – marți, 29 iulie -, după care SUA vor impune sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Agerpres.</em></p>
  483. <p>După ce pe 14 iulie i-a dat un ultimatum de 50 de zile liderului de la Kremlin pentru a pune capăt conflictului, Trump a anunțat luni că fixează un nou termen de „10 sau 12 zile”.</p>
  484. <p><strong>„Nu există niciun motiv să așteptăm. Nu vedem niciun progres”, a justificat luni șeful Casei Albe.</strong></p>
  485. <p><strong>Iar marți, Trump a spus că nu a primit nicio veste de la Vladimir Putin între timp.</strong></p>
  486. <p><strong>„Nu am niciun răspuns. E păcat”, a adăugat el.</strong></p>
  487. <p>„Vom impune taxe vamale și alte lucruri”, a continuat președintele american, pentru ca apoi să remarce: „Nu știu dacă aceasta va afecta Rusia, pentru că, din câte se vede, el (Vladimir Putin, n.r.) vrea ca războiul să continue”.</p>
  488. <p>Anterior în cursul zilei de marți, Kremlinul a afirmat că a „luat act” de declarația de luni a lui Donald Trump potrivit căreia acesta scurtează termenul acordat Moscovei pentru a semna un acord de încetare a focului în Ucraina.</p>
  489. <p>Întrebat marți despre declarația președintelui american, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dat un răspuns succint.</p>
  490. <p>„Am luat notă de declarația de ieri a președintelui Trump. Operațiunea militară specială continuă”, a declarat Dmitri Peskov, folosind termenul pe care Moscova îl utilizează pentru a se referi la eforturile sale de război din Ucraina.</p>
  491. </div>
  492. <p>
  493. Sursă expresspress.ro</p>
  494. ]]></content:encoded>
  495. </item>
  496. <item>
  497. <title>Producătorii occidentali de armament se stabilesc în Ucraina. Kievul primește putere de foc, NATO învață de pe urma războiului</title>
  498. <link>https://weburban.ro/producatorii-occidentali-de-armament-se-stabilesc-in-ucraina-kievul-primeste-putere-de-foc-nato-invata-de-pe-urma-razboiului/</link>
  499. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  500. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:38 +0000</pubDate>
  501. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  502. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/producatorii-occidentali-de-armament-se-stabilesc-in-ucraina-kievul-primeste-putere-de-foc-nato-invata-de-pe-urma-razboiului/</guid>
  503.  
  504. <description><![CDATA[Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în [&#8230;]]]></description>
  505. <content:encoded><![CDATA[<div>
  506. <p><em><strong>Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în plin război, scrie Business Insider.</strong></em></p>
  507. <p><em>Pentru Ucraina, beneficiul imediat constă într-un acces mai rapid la arme adaptate nevoilor de pe teren. Pentru Occident, miza este accesul la lecții directe dintr-un teatru de conflict contemporan – cunoștințe pe care, în mod obișnuit, banii nu le pot cumpăra.</em></p>
  508. <p>Industria de apărare ucraineană furnizează experiență practică dobândită cu mari sacrificii, iar țările NATO pot valorifica aceste lecții înainte de a fi nevoite să le aplice la rândul lor. Reprezentanți ai sectorului ucrainean de apărare au declarat pentru Business Insider că prezența companiilor occidentale în Ucraina reprezintă un „câștig reciproc”: acestea învață din experiența de război a Ucrainei și, totodată, sprijină efortul militar împotriva invaziei ruse.</p>
  509. <p>Tot mai mulți lideri europeni recunosc că industriile lor de apărare au multe de învățat din modul în care Ucraina și-a dezvoltat și adaptat rapid propriul sector.</p>
  510. <p><strong>Industrie militară în expansiune</strong></p>
  511. <p>Ihor Fedirko, directorul Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare, care reprezintă peste 100 de companii din domeniu, afirmă că firmele occidentale care înființează unități de producție în Ucraina câștigă experiență „adaptată tipului nostru de conflict”. Războiul din Ucraina este unul în continuă schimbare, în care noile tehnologii, în special cele legate de drone, modifică profund modul în care se poartă luptele.</p>
  512. <p>Printre companiile care au deschis facilități în Ucraina se numără Quantum Systems, producător german de drone și sisteme de recunoaștere aeriană, care a anunțat recent că își va dubla capacitatea de producție în țară. Grupul franco-german KNDS deschide o filială în Ucraina, iar gigantul britanic BAE Systems a început și el operațiuni pe teritoriul ucrainean. Compania norvegiană Nammo colaborează cu o firmă locală, în timp ce Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici, inclusiv o unitate pentru producția de muniție și vehicule blindate Lynx.</p>
  513. <p>Chiar și firmele occidentale care nu au încă linii de producție în Ucraina își testează echipamentele acolo, colaborând cu companii locale și adaptându-și tehnologia în timp real.</p>
  514. <p><strong>Testare pe frontul real</strong></p>
  515. <p>Kuldar Väärsi, directorul executiv al companiei estoniene Milrem Robotics, producătoare a vehiculului robotizat THeMIS, a declarat că firma sa lucrează direct cu industria ucraineană pentru a menține relevanța sistemelor sale și pentru a învăța din lecțiile conflictului. „Este esențial să colaborăm și să extragem învățămintele din războiul din Ucraina, pentru a îmbunătăți echipamentele europene de apărare”, a spus el.</p>
  516. <p>Platforme guvernamentale precum Brave1, care promovează inovația în apărare, permit companiilor străine să testeze tehnologie de luptă în condiții reale pe frontul ucrainean.</p>
  517. <p>Ministrul britanic al forțelor armate, Luke Pollard, afirma în luna mai: „Dacă ești o companie producătoare de drone și nu ai echipamentele tale testate pe linia frontului din Ucraina, practic nu exiști.”</p>
  518. <p><strong>Ce poate învăța Occidentul</strong></p>
  519. <p>Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca, declara la începutul anului că este esențial ca firmele daneze să învețe de la omologii lor ucraineni: „Prin sprijinirea Ucrainei, unele lecții valoroase se întorc și la noi. Este un beneficiu reciproc.”</p>
  520. <p>Un astfel de exemplu este „modelul danez” – un mecanism prin care statele cumpără armament pentru Ucraina direct de la producătorii ucraineni, reducând timpii de livrare și costurile, fără a supraîncărca liniile de producție din Europa.</p>
  521. <p>Obuzierele de fabricație ucraineană Bohdana, folosite de Forțele Armate ale Ucrainei în regiunea Harkiv, au înregistrat o creștere semnificativă a producției în acest cadru.</p>
  522. <p>Legătura directă dintre industria ucraineană și partenerii europeni permite transferul de know-how. Una dintre cele mai importante lecții este rapiditatea în producție. Premierul danez Mette Frederiksen declara în februarie că este o problemă „dacă o țară aflată în război produce mai repede decât noi.” Deși nu consideră că Europa se află în război, ea afirmă că „nu mai putem spune nici că suntem în timp de pace. Este nevoie de o schimbare de mentalitate.”</p>
  523. <p>Fedirko subliniază că industriile occidentale pot învăța din capacitatea Ucrainei de a scala rapid producția: „Complexul nostru de apărare este foarte eficient în a reduce timpul dintre cercetare și producția efectivă. Suntem agili în testare, identificarea problemelor și optimizarea produselor.”</p>
  524. <p>El a adăugat că Ucraina a demonstrat o capacitate remarcabilă de a inova și de a extinde rapid producția de armament, în special în domeniul dronelor – un element-cheie al acestui conflict, utilizat pe o scară fără precedent.</p>
  525. <p><strong>Un semnal de alarmă pentru NATO</strong></p>
  526. <p>Liderii NATO avertizează că Occidentul trebuie să își adapteze capacitatea de producție militară. Secretarul general al Alianței atrăgea atenția recent că Rusia produce, într-un trimestru, aceeași cantitate de muniție pe care NATO o produce într-un an. În Ucraina, muniția a fost adesea factorul decisiv în lupte.</p>
  527. <p>Prin prezența în Ucraina, companiile occidentale obțin informații esențiale despre cerințele unui conflict modern de mare amploare. Dacă Rusia învață direct din experiența frontului, Occidentul are acum șansa de a ține pasul, subliniază BI.</p>
  528. </div>
  529. <p>
  530. Sursă expresspress.ro</p>
  531. ]]></content:encoded>
  532. </item>
  533. <item>
  534. <title>Medvedev îl amenință pe Trump: „Se apropie de un război cu Rusia. Noi nu suntem Israel sau Iran”</title>
  535. <link>https://weburban.ro/medvedev-il-ameninta-pe-trump-se-apropie-de-un-razboi-cu-rusia-noi-nu-suntem-israel-sau-iran/</link>
  536. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  537. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:37 +0000</pubDate>
  538. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  539. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/medvedev-il-ameninta-pe-trump-se-apropie-de-un-razboi-cu-rusia-noi-nu-suntem-israel-sau-iran/</guid>
  540.  
  541. <description><![CDATA[Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului, afirmând că președintele american Donald Trump „se apropie de un război cu Rusia”, în urma ultimatumurilor repetate privind conflictul din Ucraina. Dimitri Medvedev amenință cu războiul împotriva SUA după un nou ultimatum lansat de Donald Trump. Potrivit publicației European Pravda, [&#8230;]]]></description>
  542. <content:encoded><![CDATA[<div>
  543. <p><em><strong>Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului, afirmând că președintele american Donald Trump „se apropie de un război cu Rusia”, în urma ultimatumurilor repetate privind conflictul din Ucraina.</strong></em></p>
  544. <p><em>Dimitri Medvedev amenință cu războiul împotriva SUA după un nou ultimatum lansat de Donald Trump. Potrivit publicației European Pravda, care citează o postare recentă a lui Medvedev pe platforma X (fostul Twitter), fostul președinte rus a criticat direct poziția liderului american.</em></p>
  545. <p><strong>Medvedev îl amenință pe Trump: „Se apropie de un război cu Rusia. Noi nu suntem Israel sau Iran”</strong></p>
  546. <p>„Trump joacă un joc de ultimatumuri cu Rusia și ar trebui să-și amintească faptul că Rusia nu este Israelul și nici măcar Iranul”, a declarat Medvedev, scrie Eurointegration.com.</p>
  547. <p>Medvedev a adăugat că fiecare nou ultimatum lansat de Trump „este o amenințare și un pas către război” și a avertizat că nu este vorba despre un conflict limitat la Ucraina, ci despre un posibil război cu Statele Unite.</p>
  548. <p>„Nu urma calea lui Sleepy Joe!”, a conchis oficialul rus, folosind porecla batjocoritoare adresată frecvent de republicani președintelui democrat Joe Biden.</p>
  549. <p><strong>Trump s-a săturat de minciunile lui Putin</strong></p>
  550. <p>Comentariile vin în contextul în care Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Vladimir Putin și a redus termenul anunțat anterior pentru instaurarea păcii în Ucraina.</p>
  551. <p>Dacă inițial acordase 50 de zile pentru încheierea conflictului, acum liderul de la Casa Albă susține că noul termen este de „aproximativ 10-12 zile de astăzi”.</p>
  552. <p>Anterior, Dmitri Medvedev afirmase că Rusia nu ia în considerare niciun ultimatum venit din partea lui Trump sau a altor lideri occidentali, sugerând că presiunea diplomatică este inutilă în fața deciziilor Kremlinului.</p>
  553. </div>
  554. <p>
  555. Sursă expresspress.ro</p>
  556. ]]></content:encoded>
  557. </item>
  558. <item>
  559. <title>Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România</title>
  560. <link>https://weburban.ro/metoda-columbianul-a-serviciilor-secrete-ale-rusiei-aplicata-si-in-polonia-dupa-romania/</link>
  561. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  562. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:35 +0000</pubDate>
  563. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  564. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/metoda-columbianul-a-serviciilor-secrete-ale-rusiei-aplicata-si-in-polonia-dupa-romania/</guid>
  565.  
  566. <description><![CDATA[Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România. Polonia a acuzat un cetățean columbian de comiterea unor atacuri incendiare asupra unor depozite din două orașe poloneze, în numele serviciilor secrete rusești. Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia. Jacek Dobrzyński, purtător de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor [&#8230;]]]></description>
  567. <content:encoded><![CDATA[<div>
  568. <p><em><strong>Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România. Polonia a acuzat un cetățean columbian de comiterea unor atacuri incendiare asupra unor depozite din două orașe poloneze, în numele serviciilor secrete rusești.</strong></em></p>
  569. <p><em>Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia. Jacek Dobrzyński, purtător de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor Speciale, a declarat că un columbian în vârstă de 27 de ani a organizat sabotaje în Varșovia și Radom.</em></p>
  570. <p>Dobrzyński a declarat că tânărul, acționând în numele serviciilor secrete ale Rusiei, s-a aflat în spatele a două atacuri incendiare asupra unor depozite din Varșovia și Radom în 2024.</p>
  571. <p>Agenția de Securitate Internă (ABW) a declarat că suspectul ar fi primit instrucțiuni detaliate cu privire la ținte și metoda atacurilor, inclusiv cum să facă un cocktail Molotov.</p>
  572. <p><strong>Columbianul din Polonia este acuzat de terorism și riscă închisoare pe viață</strong></p>
  573. <p>El a fost acuzat de terorism și riscă o condamnare pe viață. Agenția de Securitate Internă a declarat că suspectul și-a recunoscut parțial vinovăția și a dat o declarație care este acum verificată, potrivit European Pravda.</p>
  574. <p>„Aceste acțiuni au fost comandate, coordonate și finanțate de o persoană legată de serviciile de informații rusești. Suspectul a primit îndrumări detaliate cu privire la țintă și la modul de efectuare a atacului – inclusiv cum să facă un cocktail Molotov și ce mijloace de transport să utilizeze”, au declarat oficialii Agenției de Securitate Internă. </p>
  575. <p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-693646" src="https://weburban.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19.webp" alt="Metoda" width="800" height="533" srcset="https://weburban.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19.webp 800w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19-768x512.webp 768w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19-18x12.webp 18w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19-165x109.webp 165w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" title="Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România"></p>
  576. <p>Ofițerii Agenției de Securitate Internă au descoperit că serviciile rusești au recrutat sistematic persoane de origine latino-americană cu experiență militară prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram pentru a efectua recunoașteri, a comite incendii și a documenta pagubele în locații desemnate.</p>
  577. <p>32 de persoane au fost reținute, suspectate de colaborare cu serviciile secrete ale Rusiei, care au ordonat acestora să desfășoare operațiuni de sabotaj sau asalt.</p>
  578. <p>„O persoană a fost deja condamnată și se află în închisoare definitiv, în timp ce altele sunt reținute și așteaptă procesul”, a declarat premierul Donald Tusk în cadrul unei ședințe guvernamentale.</p>
  579. <p>Printre aceste persoane se află un polonez, ruși, ucraineni, bieloruși și un columbian, a precizat premierul polonez, potrivit căruia ”lista poate continua”.</p>
  580. <p><strong>Alți columbieni, condamnați în România și în Cehia</strong></p>
  581. <p>În iunie anul acesta, un alt columbian a fost condamnat la opt ani de închisoare în Cehia pentru incendierea unei stații de autobuze din Praga și tentativa de incendiere a unui centru comercial. Bărbatul a pledat vinovat.</p>
  582. <p>Potrivit prim-ministrului ceh, serviciile de informații rusești au fost implicate în acest caz.</p>
  583. <p>În luna mai, s-a aflat că mai multe persoane fuseseră reținute în Germania și Elveția pentru presupusa lor intenție de a trimite colete-capcană la ordinul serviciilor secrete rusești.</p>
  584. <p>În iulie, serviciile secrete cehe au raportat că Rusia a angajat migranți din afara Uniunii Europene pentru a comite infracțiuni, a răspândi frică și a submina încrederea în guvernele europene.</p>
  585. <p>Un columbian a fost condamnat și în România. Acesta, la ordinul unui rus, organiza, anul trecut, sabotaje în România. A fost condamnat la 6 ani închisoare.</p>
  586. <p>Acesta a cules informaţii din România şi a făcut fotografii cu scopul de a arunca în aer sau de a incendia obiective importante de pe teritoriul României, punând în pericol securitatea naţională.</p>
  587. </div>
  588. <p>
  589. Sursă expresspress.ro</p>
  590. ]]></content:encoded>
  591. </item>
  592. <item>
  593. <title>Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Porturile Odesa și Izmail, lângă România, ținte</title>
  594. <link>https://weburban.ro/cum-pregateste-putin-un-razboi-naval-cu-nato-porturile-odesa-si-izmail-langa-romania-tinte/</link>
  595. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  596. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 05:03:34 +0000</pubDate>
  597. <category><![CDATA[Actualitate]]></category>
  598. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/cum-pregateste-putin-un-razboi-naval-cu-nato-porturile-odesa-si-izmail-langa-romania-tinte/</guid>
  599.  
  600. <description><![CDATA[Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Rusia și-a intensificat demonstrația de forță navală în timpul exercițiilor de amploare „Furtuna din iulie” pentru o confruntare cu Alianța. Porturile Odesa și Izmail, lângă România, ținte. Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Testează drone ce ar putea lovi porturile Odesa și Izmail, lângă România. [&#8230;]]]></description>
  601. <content:encoded><![CDATA[<div>
  602. <p><em><strong>Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Rusia și-a intensificat demonstrația de forță navală în timpul exercițiilor de amploare „Furtuna din iulie” pentru o confruntare cu Alianța. Porturile Odesa și Izmail, lângă România, ținte.</strong></em></p>
  603. <p><em>Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Testează drone ce ar putea lovi porturile Odesa și Izmail, lângă România.</em></p>
  604. <p>„Furtuna din iulie” a inclus o nouă dronă de suprafață fără pilot, echipată cu explozibili și concepută pentru a lovi și distruge ținte navale mari.</p>
  605. <p>Utilizarea de către Rusia a dronelor explozive împotriva unor ținte vizează un adversar cu o forță navală convențională, nu doar Ucraina, apreciază analiștii militari.</p>
  606. <p>Cum pregătește Putin un război naval cu NATO? Vizează porturile Odesa și Izmail, lângă România<br />Analiștii militari consideră că adevăratul obiectiv al acestor exerciții este pregătirea pentru o potențială confruntare cu NATO, potrivit Army Recognition.</p>
  607. <p><strong>Alianța se adaptează, de asemenea, la noile amenințări navale, în special cele reprezentate de drone.</strong></p>
  608. <p>Drona explozivă testată de Rusia, al cărei design seamănă foarte mult cu dronele maritime ucrainene utilizate eficient în Marea Neagră, a fost prezentată într-o filmare publicată de Ministerul rus al Apărării.</p>
  609. <p>Drona poate funcționa autonom până la 24 de ore și poate ataca ținte aflate la peste 300 de kilometri distanță. Teoretic, această rază de acțiune ar plasa Odesa sau Izmail, porturi prin care se desfășoară exportul grânelor ucrainene, la îndemână din Crimeea ocupată.</p>
  610. <p>Ministerul rus al Apărării nu a dezvăluit denumirea dronei, dar a declarat că în timpul exercițiului au fost testate și alte sisteme fără pilot, inclusiv drone FPV, elicoptere, drone aeriene și vehicule subacvatice.</p>
  611. <p>Președintele Vladimir Putin a declarat că exercițiile au ca scop antrenarea forțelor navale în respingerea atacurilor maritime și executarea întregului spectru de misiuni operaționale și tactice extrem de complexe și neconvenționale într-un mediu realist.</p>
  612. <p>El a adăugat că antrenamentul a încorporat experiența dobândită în timpul „operațiunii militare speciale” din Ucraina.</p>
  613. <p><strong>Putin a amplasat rachetele Bastion pe coasta Mării Barenț</strong></p>
  614. <p>Putin și-a plasat lansatoarele de rachete de apărare de coastă Bastion pe țărmul Mării Barenț, în deschiderea exercițiului la nivelul întregii Marine ruse, „Furtuna din iulie”.</p>
  615. <p>Și acolo vor rămâne, ca și elementele de război electronic amplasate, în cadrul aceluiași „exercițiu”, mai aproape de granițele NATO, pentru a controla mișcările grupului naval al Alianței în Baltica.</p>
  616. <p>Supravegheat de amiralul Aleksander Moiseiev – numit anul trecut comandant șef al Marinei Ruse – exercițiul a adus unul dintre batalioanele de rachete ale Flotei Nordului din Flotila Kola în poziții de tragere pentru a „menține regimul operațional” de-a lungul acestei frontiere arctice, potrivit biroului de presă al Flotei Nordului.</p>
  617. <p>Desfășurat în perioada 23-27 iulie, operațiunea „Furtuna din iulie” s-a întins pe patru regiuni maritime – Pacific, Arctica, Baltica și Caspica – fiind cel mai extins exercițiu naval rusesc din anul acesta.</p>
  618. <p>Moscova spune că exercițiul a implicaat 150 de nave de război și auxiliare, 120 de aeronave, 10 baterii de rachete de coastă și 15.000 de militari.</p>
  619. <p>Ministerul Apărării afirmă că scopul mai larg este de a testa „sarcini operaționale non-standard”, de la atacuri de precizie cu rază lungă de acțiune și sisteme fără pilot, până la arme de nouă generație pe care Kremlinul le-a testat și „prezentat”.</p>
  620. <p><strong>Lansatoarele Bastion ale Rusiei, o provocare pentru marinele NATO</strong></p>
  621. <p>Amiralul Moiseiev a avertizat de mult timp că armatele străine își extind prezența în Arctica. „Arctica este una dintre regiunile cheie în care se desfășoară confruntarea dintre principalele state ale lumii”, a avertizat el în decembrie anul trecut.</p>
  622. <p>„Furtuna din iulie” a pus accentul pe acțiuni comune între mai multe flote ale Rusiei și a fost conceput pentru a răspunde provocărilor NATO și pentru a semnala că Rusia intenționează să-și mențină poziția pe mări.</p>
  623. <p>Marea Barenț se află în largul coastelor nordice ale Norvegiei și Rusiei și servește drept poartă strategică către Arctica.</p>
  624. <p>Pentru Rusia este un centru vital pentru desfășurările navale și patrulele de descurajare a submarinelor strategice (SSBN), în special din bazele grupate în jurul Peninsulei Kola.</p>
  625. <p>Apărarea de coastă a Rusiei se bazează în mare măsură pe două sisteme puternice: K-300P Bastion-P (SSC-5 „Stooge”) și 3K60 Bal (SSC-6 „Sennight”).</p>
  626. <p><strong>Dintre acestea, Bastion-P se remarcă ca un scut formidabil de-a lungul coastei rusești.</strong></p>
  627. <p>Înarmat cu rachete de croazieră supersonice P-800 Oniks, Bastion poate apăra peste 600 km de țărm și poate lovi navele de război inamice aflate la o distanță de până la 300 km. Aceste rachete zboară cu viteze amețitoare de 750 de metri pe secundă, aterizând la doar 10-15 metri deasupra mării în apropierea lor finală pentru a evita detectarea radarului.</p>
  628. <p>Fiecare lansator mobil poartă două rachete Oniks lansate vertical, capabile să transporte focoase cu o greutate de 200–250 kg, în funcție de tipul misiunii.</p>
  629. <p>Bastion oferă o capacitate de atac de precizie la distanță, care ridică miza pentru orice marină străină care se apropie de apele rusești. În climatul actual de fricțiuni sporite cu NATO, desfășurarea sa în regiuni precum Marea Barenț este un mesaj clar al Rusiei că își menține prezența în forță.</p>
  630. <p><strong>NATO a urmărit fiecare mișcare a operațiunii „Furtuna din Iulie”</strong></p>
  631. <p>În timp ce navele de război rusești au intrat în Marea Barenț pentru „Furtuna din iulie”, NATO le urmărea manevrele. </p>
  632. <p>Un avion de patrulare maritimă norvegian P-8 Poseidon a zburat peste marginea vestică a zonei de exerciții, urmărind manevrele Flotei Nordice.</p>
  633. <p>Un avion de supraveghere electronică american RC-135 Rivet Joint a efectuat o scanare de înaltă tehnologie în apropierea bastionului arctic al Rusiei. Zburând prin spațiul aerian norvegian, avionul spion a trasat o traiectorie aproape de Peninsula Kola – care găzduiește cele mai sensibile resurse navale ale Rusiei – înainte de a se întoarce spre sud prin Finlanda.</p>
  634. <p>Rusia a fost exclusă din Consiliul Arctic în martie 2022, în urma lansării așa-numitei „operațiuni militare speciale” în Ucraina. Suspendarea – aplicată de celelalte șapte state arctice, inclusiv SUA, Canada și Norvegia – a fost deosebit de simbolică, având în vedere că Rusia deținea președinția prin rotație la acea vreme.</p>
  635. <p><strong>Putin vrea să transforme Baltica în „lac rusesc”, după ce a eșuat cu Marea Neagră</strong></p>
  636. <p>Expansiunea nordică a NATO, prin aderarea Finlandei și Suediei la alianță, a transformat Marea Baltică într-un „lac NATO”, strângând lațul strategic din jurul flancului nord-vestic al Rusiei.</p>
  637. <p>Putin o voia „lac rusesc”, pe acolo fiind ruta petrolierelor-fantomă ca să evite sancțiunile. Dar acum, acestea sunt sub sancțiuni și nave ale NATO controlează traficul baltic.</p>
  638. <p>În plus, exerciții precum Baltic Sentry și Northern Viking 24 nu au făcut decât să întărească percepția la Moscova că NATO își construiește forța pentru a controla Rusia pe mare.</p>
  639. <p>De aceea, tot ce întreprinde acum Putin este să redistribuirea forțe pentru a avea libertate de mișcare pe mări. Sistemul de rachete Bastion, văzut anterior în Crimeea ca un factor de descurajare în Marea Neagră, a fost desfășurat acum pentru a arăta determinarea Rusiei de a-și consolida bastionul arctic.</p>
  640. </div>
  641. <p>
  642. Sursă expresspress.ro</p>
  643. ]]></content:encoded>
  644. </item>
  645. <item>
  646. <title>Temu, vizată de Comisia Europeană pentru riscuri privind produse ilegale: ar putea primi amenzi uriașe</title>
  647. <link>https://weburban.ro/temu-vizata-de-comisia-europeana-pentru-riscuri-privind-produse-ilegale-ar-putea-primi-amenzi-uriase/</link>
  648. <dc:creator><![CDATA[Raluca]]></dc:creator>
  649. <pubDate>Tue, 29 Jul 2025 05:03:39 +0000</pubDate>
  650. <category><![CDATA[Economie]]></category>
  651. <guid isPermaLink="false">https://weburban.ro/temu-vizata-de-comisia-europeana-pentru-riscuri-privind-produse-ilegale-ar-putea-primi-amenzi-uriase/</guid>
  652.  
  653. <description><![CDATA[Comisia Europeană a anunțat luni, 28 iulie 2025, că platforma Temu ar putea fi în neregulă cu Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), după ce o anchetă preliminară a identificat un risc semnificativ ca utilizatorii să achiziționeze produse ilegale sau neconforme – inclusiv jucării pentru copii sau electronice de mici dimensiuni. Evaluarea Comisiei a fost declanșată [&#8230;]]]></description>
  654. <content:encoded><![CDATA[<div>
  655. <p>Comisia Europeană a anunțat luni, 28 iulie 2025, că platforma Temu ar putea fi în neregulă cu Regulamentul privind serviciile digitale (DSA), după ce o anchetă preliminară a identificat un <strong>risc semnificativ ca utilizatorii să achiziționeze produse ilegale</strong> sau neconforme – inclusiv jucării pentru copii sau electronice de mici dimensiuni.</p>
  656. <p>Evaluarea Comisiei a fost declanșată în urma unui exercițiu de tip „client misterios”, care a arătat că <strong>produsele nesigure sunt ușor accesibile pe platformă</strong>. Prin urmare, autoritățile europene acuză Temu că nu a evaluat corect riscurile legate de siguranța produselor oferite și că a luat măsuri inadecvate pentru a preveni răspândirea conținutului ilegal.</p>
  657. <h2><strong>Ancheta vizează mai multe încălcări: transparență, design manipulator, acces la date</strong></h2>
  658. <p>Investigația, începută oficial în octombrie 2024, urmărește și alte posibile nereguli, printre care:</p>
  659. <ul>
  660. <li>eficacitatea măsurilor de atenuare a riscurilor;</li>
  661. <li>folosirea unor <strong>mecanisme de design considerate manipulative</strong>, care pot crea dependență;</li>
  662. <li>lipsa de <strong>transparență privind sistemele de recomandare a produselor</strong>;</li>
  663. <li>restricționarea accesului cercetătorilor la datele relevante.</li>
  664. </ul>
  665. <p>Comisia Europeană colaborează cu autoritățile naționale, autoritățile vamale și rețeaua de protecție a consumatorului CPC pentru o abordare coordonată în acest caz.</p>
  666. <h2><strong>Ce riscă Temu: amenzi uriașe și supraveghere suplimentară</strong></h2>
  667. <p>Dacă concluziile preliminare vor fi confirmate, Comisia ar putea <strong>adopta o decizie oficială de neconformitate</strong>, care să constate încălcarea articolului 34 din DSA. Aceasta ar putea duce la:</p>
  668. <ul>
  669. <li><strong>amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală a Temu</strong>;</li>
  670. <li><strong>obligația de a remedia neregulile constatate</strong>;</li>
  671. <li>posibilitatea de <strong>supraveghere consolidată</strong> din partea Comisiei Europene.</li>
  672. </ul>
  673. <p>Vezi și Trendyol atrage 1.000 de comercianți români: IMM-urile domină prezența locală pe platformă</p>
  674. <h2><strong>Reguli clare pentru platformele digitale</strong></h2>
  675. <p>Regulamentul privind serviciile digitale impune platformelor online să ia măsuri pentru <strong>combaterea conținutului ilegal</strong>, trasabilitatea comercianților și asigurarea unor <strong>mecanisme eficiente pentru raportarea conținutului periculos</strong>. De asemenea, DSA interzice elementele de design înșelătoare și impune reguli stricte privind transparența algoritmilor de recomandare.</p>
  676. <p>Vicepreședinta executivă a Comisiei, Henna Virkkunen, a declarat că <strong>„siguranța consumatorilor în mediul online nu este negociabilă”</strong> și că UE nu va tolera abateri de la standardele impuse de legislația digitală.</p>
  677. <p> </p>
  678. </div>
  679. <p>
  680. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  681. ]]></content:encoded>
  682. </item>
  683. </channel>
  684. </rss>
  685.  

If you would like to create a banner that links to this page (i.e. this validation result), do the following:

  1. Download the "valid RSS" banner.

  2. Upload the image to your own server. (This step is important. Please do not link directly to the image on this server.)

  3. Add this HTML to your page (change the image src attribute if necessary):

If you would like to create a text link instead, here is the URL you can use:

http://www.feedvalidator.org/check.cgi?url=https%3A//weburban.ro/feed/

Copyright © 2002-9 Sam Ruby, Mark Pilgrim, Joseph Walton, and Phil Ringnalda