Congratulations!

[Valid RSS] This is a valid RSS feed.

Recommendations

This feed is valid, but interoperability with the widest range of feed readers could be improved by implementing the following recommendations.

Source: https://jurnaldeblogger.ro/feed/

  1. <?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
  2. xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
  3. xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
  4. xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
  5. xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
  6. xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
  7. xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
  8. xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" >
  9.  
  10. <channel>
  11. <title>Jurnalul unui blogger</title>
  12. <atom:link href="https://jurnaldeblogger.ro/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
  13. <link>https://jurnaldeblogger.ro</link>
  14. <description>Blog despre fashion, frumusete, sanatate, dieta, parenting, nutritie, stil de viata, calatorii, pareri produse, casa si gradina.</description>
  15. <lastBuildDate>Fri, 01 Aug 2025 00:06:45 +0000</lastBuildDate>
  16. <language>ro-RO</language>
  17. <sy:updatePeriod>
  18. hourly </sy:updatePeriod>
  19. <sy:updateFrequency>
  20. 1 </sy:updateFrequency>
  21.  
  22. <image>
  23. <url>https://jurnaldeblogger.ro/wp-content/uploads/2020/03/cropped-copywritter-2-32x32.png</url>
  24. <title>Jurnalul unui blogger</title>
  25. <link>https://jurnaldeblogger.ro</link>
  26. <width>32</width>
  27. <height>32</height>
  28. </image>
  29. <item>
  30. <title>Trump îl amenință pe Medvedev: Măsoară-ți cuvintele, fost președinte eșuat. Intri pe un teren minat</title>
  31. <link>https://jurnaldeblogger.ro/trump-il-ameninta-pe-medvedev-masoara-ti-cuvintele-fost-presedinte-esuat-intri-pe-un-teren-minat/</link>
  32. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  33. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 00:06:45 +0000</pubDate>
  34. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  35. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/trump-il-ameninta-pe-medvedev-masoara-ti-cuvintele-fost-presedinte-esuat-intri-pe-un-teren-minat/</guid>
  36.  
  37. <description><![CDATA[Donald Trump l-a amenințat direct pe Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, după ce acesta a ridiculizat ultimatumul american privind încetarea războiului din Ucraina. Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa fostului președinte rus Dmitri Medvedev, în urma comentariilor acestuia legate de ultimatumul american privind oprirea invaziei din Ucraina, scrie Politico.eu. [&#8230;]]]></description>
  38. <content:encoded><![CDATA[<div>
  39. <p><em><strong>Donald Trump l-a amenințat direct pe Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei, după ce acesta a ridiculizat ultimatumul american privind încetarea războiului din Ucraina.</strong></em></p>
  40. <p><em>Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa fostului președinte rus Dmitri Medvedev, în urma comentariilor acestuia legate de ultimatumul american privind oprirea invaziei din Ucraina, scrie Politico.eu.</em></p>
  41. <p>Trump îl amenință pe Medvedev: Măsoară-ți cuvintele, fost președinte eșuat. Intri pe un teren minat<br />Liderul american l-a calificat pe Medvedev drept un „președinte eșuat” care ar trebui să-și vadă de treaba lui.</p>
  42. <p>„Rusia și SUA nu au aproape nicio relație comercială. Să rămână așa și să-i spunem lui Medvedev, fostul președinte eșuat al Rusiei, care se crede încă președinte, să-și măsoare cuvintele. Intră pe un teren foarte periculos!”, a scris Trump.</p>
  43. <p><strong>Tensiunile dintre Washington și Moscova se amplifică pe rețelele sociale</strong></p>
  44. <p>Conflictul verbal a fost declanșat de reacția lui Medvedev la decizia lui Trump de a reduce termenul limită acordat Kremlinului pentru încheierea războiului, de la 50 la 10 zile, sub amenințarea unor sancțiuni comerciale severe.</p>
  45. <p>Medvedev a ironizat abordarea liderului american, afirmând pe rețelele sociale: „Trump joacă jocul ultimatumului cu Rusia: 50 de zile sau 10… Ar trebui să-și amintească două lucruri: 1. Rusia nu este Israelul și nici măcar Iranul. 2. Fiecare nou ultimatum este o amenințare și un pas spre război. Nu între Rusia și Ucraina, ci cu propria sa țară. Nu merge pe calea lui Sleepy Joe!”.</p>
  46. <p><strong>Medvedev escaladează conflictul: „Ocupă-te de America, bunicule!”</strong></p>
  47. <p>Fostul lider rus, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a continuat tirul de replici în mediul online, vizându-l și pe senatorul republican Lindsey Graham, un aliat al lui Trump. După ce Graham a cerut Rusiei să accepte negocieri de pace, Medvedev l-a atacat direct:</p>
  48. <p>„Nu tu sau Trump puteți dicta când să „ne așezăm la masa negocierilor”. Negocierile se vor încheia când toate obiectivele operațiunii noastre militare vor fi atinse. Ocupă-te mai întâi de America, bunicule!”, a scris Medvedev pe X (fostul Twitter).</p>
  49. <p>În iulie, Trump a stabilit inițial un termen de 50 de zile pentru ca Rusia să ajungă la un acord de încetare a focului cu Ucraina, amenințând cu impunerea de taxe vamale în cazul în care nu se va ajunge la un acord.</p>
  50. <p>Medvedev a fost prim-ministru al lui Vladimir Putin, înainte de a schimba locul cu acesta și de a ocupa funcția de președinte interimar între 2008 și 2012, deoarece legea rusă îi interzicea lui Putin să exercite un al treilea mandat consecutiv. Medvedev este un susținător vocal al invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Putin și un frecvent atacator al Kremlinului pe rețelele de socializare.</p>
  51. </div>
  52. <p>
  53. Sursă expresspress.ro</p>
  54. ]]></content:encoded>
  55. </item>
  56. <item>
  57. <title>Bază nucleară sovietică ascunsă, atracția principală din inima Lituaniei. Secretele păzite cu viața</title>
  58. <link>https://jurnaldeblogger.ro/baza-nucleara-sovietica-ascunsa-atractia-principala-din-inima-lituaniei-secretele-pazite-cu-viata/</link>
  59. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  60. <pubDate>Fri, 01 Aug 2025 00:06:44 +0000</pubDate>
  61. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  62. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/baza-nucleara-sovietica-ascunsa-atractia-principala-din-inima-lituaniei-secretele-pazite-cu-viata/</guid>
  63.  
  64. <description><![CDATA[În inima Parcului Național Žemaitija din vestul Lituaniei, o fostă bază nucleară sovietică secretă, Plokštinė, a fost transformată într-un muzeu al Războiului Rece. Atracția subterană, vizitată de zeci de mii de turiști anual, oferă o incursiune în istoria militară a URSS. Ascunsă adânc într-o pădure de pini și mesteceni, fosta bază de rachete Plokštinė din [&#8230;]]]></description>
  65. <content:encoded><![CDATA[<div>
  66. <p><strong>În inima Parcului Național Žemaitija din vestul Lituaniei, o fostă bază nucleară sovietică secretă, Plokštinė, a fost transformată într-un muzeu al Războiului Rece. Atracția subterană, vizitată de zeci de mii de turiști anual, oferă o incursiune în istoria militară a URSS.</strong></p>
  67. <p><strong>Ascunsă adânc într-o pădure de pini și mesteceni, fosta bază de rachete Plokštinė din Lituania s-a transformat dintr-o zonă de maximă securitate într-unul dintre cele mai populare obiective turistice ale țării, scrie CNN.</strong></p>
  68. <p><strong>Bază nucleară sovietică ascunsă, atracția principală din inima Lituaniei </strong></p>
  69. <p>În 2024, peste 35.000 de turiști au explorat labirintul subteran care altădată adăpostea focoase nucleare gata să lovească Europa de Vest.</p>
  70. <p>Complexul, parte a Parcului Național Žemaitija, este situat la doar 30 de mile de Marea Baltică și include camere subterane, pasaje, o centrală electrică și un siloz de rachete adânc de 30 de metri.</p>
  71. <p><strong>Locul emană o atmosferă înfricoșătoare, unde istoria rece se împletește cu liniștea pădurii baltice.</strong></p>
  72. <p><strong>Rămășițele Războiului Rece, păstrate în beton și tăcere</strong></p>
  73. <p>Construcția bazei Plokštinė a început în 1960 și a fost finalizată în doi ani cu ajutorul a peste 10.000 de muncitori aduși din toată Uniunea Sovietică. Era o lucrare titanică, menită să rămână ascunsă.</p>
  74. <p>Oamenii nu știau ce fel de arme erau depozitate acolo, dar noi știam de acest loc”, spune Aušra Brazdeikytė, ghid la muzeu și localnică din zonă.</p>
  75. <p>Complexul era înconjurat de garduri electrice și ascuns de pădure, iar populația redusă din zonă și solul moale făceau locul ideal pentru o instalație secretă. Silozurile adăposteau rachete R-12 Dvina, iar alimentarea era asigurată de o centrală subterană.</p>
  76. <p><strong>Secretele bazei nucleare, păzite cu prețul vieții</strong></p>
  77. <p>Vizitatorii pot explora azi silozurile și coridoarele întunecate, pline de artefacte sovietice: statui ale lui Lenin și Stalin, steaguri cu secera și ciocanul, uniforme militare și decorații. Atmosfera este intensă, uneori apăsătoare.</p>
  78. <p>„Un soldat a căzut în gol și a murit când centura lui de siguranță s-a rupt în timpul unei verificări de rutină”, povestește Brazdeikytė. „Alți doi soldați au murit în timpul unei scurgeri de acid azotic.”</p>
  79. <p>Complexul a fost dezafectat în anii ’80, iar americanii l-au descoperit abia în 1978, prin recunoaștere satelitară. </p>
  80. <p>După 1990, când Lituania s-a desprins de URSS, baza a fost jefuită, apoi restaurată cu fonduri europene și deschisă publicului în 2012.</p>
  81. <p><strong>Orașul fantomă de lângă baza nucleară a URSS, transformat în tabără pentru copii</strong></p>
  82. <p>Nu departe de baza Plokštinė se află o fostă garnizoană militară care a devenit, în mod bizar, o tabără pentru copii numită Žuvėdra între 1979 și 1990.</p>
  83. <p>Azi, locul este abandonat, dar încă păstrează urme de culoare: un mural cu un gnom pe o ciupercă decorează o veche stație de autobuz. Hangarele militare acoperite de iarbă par piramide uitate în mijlocul pădurii.</p>
  84. <p>Regiunea Žemaitija este azi un simbol al renașterii Lituaniei, care a transformat un fost loc al fricii într-o lecție istorică și atracție turistică. Parcul național oferă vizitatorilor peisaje spectaculoase, lacuri, trasee de ciclism și sate tradiționale.</p>
  85. <p>Orașul Plateliai, aflat în apropiere, găzduiește Biserica Apostolilor Petru și Pavel, o construcție din lemn din secolul al XVIII-lea, și Muzeul Mardi Gras, dedicat tradițiilor locale.</p>
  86. <p>Gastronomia locală completează experiența: clătitele samogitane (žemaičių blynai), găluștele cepelinai și supele reci de sfeclă (šaltibarščiai) sunt deliciile care completează o incursiune în inima Lituaniei.</p>
  87. </div>
  88. <p>
  89. Sursă expresspress.ro</p>
  90. ]]></content:encoded>
  91. </item>
  92. <item>
  93. <title>Ce înseamnă cu adevărat 8 ani de pensie pentru un român?</title>
  94. <link>https://jurnaldeblogger.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-8-ani-de-pensie-pentru-un-roman/</link>
  95. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  96. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:27 +0000</pubDate>
  97. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  98. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/ce-inseamna-cu-adevarat-8-ani-de-pensie-pentru-un-roman/</guid>
  99.  
  100. <description><![CDATA[Românii beneficiază, în medie, de doar 8 ani de pensie după ieșirea din câmpul muncii — aproape jumătate din perioada de care se bucură pensionarii din Italia sau Franța. Un bărbat român iese la pensie la 65 de ani și trăiește, statistic, până la 72,9 ani. Cifrele nu mint: statul român plătește pensie, în medie, [&#8230;]]]></description>
  101. <content:encoded><![CDATA[<div>
  102. <p><strong>Românii beneficiază, în medie, de doar 8 ani de pensie după ieșirea din câmpul muncii — aproape jumătate din perioada de care se bucură pensionarii din Italia sau Franța. Un bărbat român iese la pensie la 65 de ani și trăiește, statistic, până la 72,9 ani. Cifrele nu mint: statul român plătește pensie, în medie, mai puțin de un deceniu.</strong></p>
  103. <p>Vezi și Românii plătesc CASS din pensie, dar apucă una dintre cele mai scurte perioade de viață după pensionare din UE</p>
  104. <h2><strong>De la muncă la moarte: un drum scurt</strong></h2>
  105. <p>Această durată scurtă a vieții post-pensionare aruncă o lumină crudă asupra reformelor fiscale recente. De la 1 august 2025, pensionarii care câștigă peste 3.000 de lei vor plăti contribuție la sănătate (CASS) de 10% pentru suma ce depășește acest prag. Asta înseamnă, simplu spus, mai puțini bani în fiecare lună, într-un orizont de viață deja limitat.</p>
  106. <p>Pe hârtie, banii se duc „la sănătate”. În realitate, sistemul medical românesc rămâne subfinanțat și slab organizat, iar cei mai mulți pensionari care plătesc acum CASS se tratează tot pe banii lor.</p>
  107. <h2><strong>Pensia — un drept, nu o favoare</strong></h2>
  108. <p>Retorica guvernanților lasă adesea impresia că pensia este un „privilegiu” oferit de stat. În realitate, este un drept obținut după zeci de ani de contribuții. Însă în România, acest drept este erodat nu doar de inflație, ci și de politici care adaugă noi poveri fiscale pentru un segment de populație vulnerabil.</p>
  109. <p>În paralel, pensiile speciale continuă să consume resurse semnificative. În iunie 2025, pensia medie de serviciu a depășit 25.000 de lei. Asta în timp ce majoritatea românilor trăiesc cu sub 3.000 de lei pe lună, iar aproape 1 milion au pensii minime.</p>
  110. <p>Vezi și Pensie specială pentru Avocatul Poporului! Cât ar urma să primească Ciorbea</p>
  111. <p>Pentru femeile din România, diferența dintre vârsta de pensionare și speranța de viață este de aproximativ 19,5 ani. Mai bine decât bărbații, dar tot sub media UE. Dacă în Franța o femeie se poate aștepta la 23,9 ani de pensie, în România rămân, și pentru ele, riscuri uriașe: venituri mici, acces deficitar la servicii medicale, și izolare socială.</p>
  112. <h2><strong>Paradoxul Pilonului II și III: încurajate, dar taxate</strong></h2>
  113. <p>Românii au fost încurajați să economisească suplimentar pentru pensie, prin Pilonul II (obligatoriu) și Pilonul III (facultativ). Acum, aceleași venituri sunt supuse CASS. Așadar, statul spune că economiile private sunt bune… până când decide să le impoziteze, într-un moment în care beneficiarii nu mai au cum să se opună sau să își ajusteze deciziile.</p>
  114. <p>De ce<strong> trăiesc românii așa puțin după pensionare?</strong> Răspunsul nu se găsește doar în cifrele demografice, ci și în felul în care este organizat statul. Lipsa prevenției medicale, condițiile grele de muncă în industrie sau agricultură, alimentația precară și sărăcia generalizată sunt factori care, cumulativ, scurtează viața.</p>
  115. <h2><strong>O întrebare incomodă pentru guvernanți</strong></h2>
  116. <p>Dacă știi că omul moare, în medie, la 73 de ani, după ce a lucrat 35–40 de ani, ce mesaj transmiți când îi tai și din puținul pe care îl primește la final?</p>
  117. <p>Ce înseamnă, cu adevărat, 8 ani de pensie în România? Poate că această întrebare ar trebui adresată nu doar statisticienilor, ci și politicienilor care adoptă reforme în numele „echității”.</p>
  118. </div>
  119. <p>
  120. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  121. ]]></content:encoded>
  122. </item>
  123. <item>
  124. <title>Românii plătesc CASS din pensie, dar apucă una dintre cele mai scurte perioade de viață după pensionare din UE</title>
  125. <link>https://jurnaldeblogger.ro/romanii-platesc-cass-din-pensie-dar-apuca-una-dintre-cele-mai-scurte-perioade-de-viata-dupa-pensionare-din-ue/</link>
  126. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  127. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:26 +0000</pubDate>
  128. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  129. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/romanii-platesc-cass-din-pensie-dar-apuca-una-dintre-cele-mai-scurte-perioade-de-viata-dupa-pensionare-din-ue/</guid>
  130.  
  131. <description><![CDATA[Începând cu 1 august 2025, românii care primesc pensii de peste 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%, pentru suma care depășește acest prag. Măsura face parte din noul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan și va afecta inclusiv pensionarii din sistemele private (Pilonul II și [&#8230;]]]></description>
  132. <content:encoded><![CDATA[<div>
  133. <p><strong>Începând cu 1 august 2025, românii care primesc pensii de peste 3.000 de lei vor plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), în cuantum de 10%, pentru suma care depășește acest prag. Măsura face parte din noul pachet fiscal adoptat de Guvernul Bolojan și va afecta inclusiv pensionarii din sistemele private (Pilonul II și III), potrivit Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare publicate în Monitorul Oficial.</strong></p>
  134. <p><strong>CASS-ul</strong> va fi reținut direct la sursă, reducând astfel suma netă încasată lunar. Pentru pensionarii care primesc pensia prin Poșta Română, plata se face între 1 și 15 august, în timp ce pensionarii care primesc banii în cont bancar vor vedea pensia virată în data de 11 august.</p>
  135. <h2><strong>De unde vin reducerile?</strong></h2>
  136. <p>Contribuția se aplică strict sumei care depășește 3.000 de lei. Astfel, un pensionar care primește o pensie de 4.500 de lei va plăti 150 de lei contribuție<strong> CASS (10% din 1.500 de lei).</strong> Măsura vizează reducerea presiunii bugetare, dar lovește în principal în pensionarii cu pensii medii și mari, nu doar în „speciali”.</p>
  137. <p>În luna iunie 2025, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a crescut, iar pensia medie în aceste cazuri a depășit 25.000 de lei, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP).</p>
  138. <h2><strong>Doar opt ani de pensie pentru bărbații români. Europa ne depășește detașat</strong></h2>
  139. <p>Dincolo de modificările fiscale, cifrele arată un adevăr amar: românii trăiesc puțin după pensionare. Un bărbat din România trăiește în medie doar 7,9 ani după retragerea din activitate, potrivit unui studiu citat de Profit.ro. Este una dintre cele mai scurte perioade post-pensionare din Uniunea Europeană.</p>
  140. <p>Prin comparație, un italian are în medie 14,7 ani de viață după pensionare, iar un francez poate beneficia chiar și de 18 ani. Doar două state europene stau mai prost decât România la acest capitol.</p>
  141. <p>Vezi și Stela Andrei, EY România: Eliminarea plafoanelor pentru contribuția pentru pensie și sănătate – oportunități pentru alte state unde românii sunt detașați să muncească </p>
  142. <p>Situația este ceva mai bună în cazul femeilor românce, care au în medie 19,5 ani de viață după pensionare. Totuși, și aici decalajul față de Europa de Vest este vizibil: în Franța, femeile trăiesc aproximativ 24 de ani după pensionare, în Spania peste 20, iar în Suedia aproape 19 ani.</p>
  143. <h2><strong>Contribuții mai mari, viață mai scurtă: o realitate apăsătoare</strong></h2>
  144. <p>Măsurile fiscale care cresc contribuțiile pensionarilor pot fi justificate prin nevoia de echilibru bugetar. Dar puse în contextul duratei scurte a vieții după pensionare în România, ele par mai degrabă o povară suplimentară decât o ajustare echitabilă.</p>
  145. <p>Faptul că românii apucă una dintre cele mai mici perioade de viață după pensionare ar trebui să fie un semnal de alarmă în orice discuție despre sustenabilitatea sistemului. Dacă statul cere mai mult de la pensionari, trebuie să ofere și mai mult — în sănătate, prevenție, trai decent și predictibilitate.</p>
  146. </div>
  147. <p>
  148. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  149. ]]></content:encoded>
  150. </item>
  151. <item>
  152. <title>Sancțiunile Norvegiei înfurie Moscova, care invocă un tratat de acum 50 de ani</title>
  153. <link>https://jurnaldeblogger.ro/sanctiunile-norvegiei-infurie-moscova-care-invoca-un-tratat-de-acum-50-de-ani/</link>
  154. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  155. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:21 +0000</pubDate>
  156. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  157. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/sanctiunile-norvegiei-infurie-moscova-care-invoca-un-tratat-de-acum-50-de-ani/</guid>
  158.  
  159. <description><![CDATA[Sancțiunile impuse recent de Norvegia împotriva unor companii rusești de pescuit au declanșat o reacție dură din partea Kremlinului, care a convocat marți însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova pentru a-și exprima protestul oficial, potrivit Politico. Sancțiunile norvegiene, mărul discordiei în cooperarea pescărească   Ministerul rus de Externe a calificat decizia Oslo-ului drept o „măsură restrictivă [&#8230;]]]></description>
  160. <content:encoded><![CDATA[<div>
  161. <p><em><strong>Sancțiunile impuse recent de Norvegia împotriva unor companii rusești de pescuit au declanșat o reacție dură din partea Kremlinului, care a convocat marți însărcinatul cu afaceri norvegian la Moscova pentru a-și exprima protestul oficial, potrivit Politico.</strong></em></p>
  162. <p><strong>Sancțiunile norvegiene, mărul discordiei în cooperarea pescărească  </strong></p>
  163. <p><em>Ministerul rus de Externe a calificat decizia Oslo-ului drept o „măsură restrictivă nelegitimă” și a condamnat eliminarea companiilor Norebo și Murman Seafood din zona economică exclusivă a Norvegiei, zonă în care operează în baza unui acord bilateral semnat în 1976.</em></p>
  164. <p>Acesta prevede cooperarea în domeniul pescuitului între cele două țări în apele Barents și Norvegiene. Moscova susține că decizia Norvegiei încalcă grav termenii acelui acord și amenință stabilitatea sistemului de gestionare comună a resurselor marine.</p>
  165. <p>Într-un comunicat oficial, partea rusă a declarat că, dacă Oslo nu revine asupra acestei hotărâri, „vor fi luate măsurile necesare pentru protejarea intereselor pescuitului național.”</p>
  166. <p><strong>Acuzații de spionaj și sabotaj, la baza sancțiunilor</strong></p>
  167. <p>Guvernul norvegian a anunțat pe 7 iulie că se va alătura sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană în luna mai și va include companiile Norebo și Murman Seafood pe lista sa națională de sancțiuni.</p>
  168. <p>Motivația oficială a inclus suspiciuni privind activități de spionaj și riscuri de sabotaj în viitor. Aceste acuzații au determinat autoritățile norvegiene să restricționeze accesul navelor celor două companii în porturile norvegiene.</p>
  169. <p>Astfel, în mod practic, Norvegia a suspendat unilateral prevederile acordului din 1976, provocând reacția vehementă a Kremlinului, care consideră măsura una „motivată politic.”</p>
  170. <p><strong>Norvegia: dorim cooperare, dar nu cu orice preț</strong></p>
  171. <p>Ministerul norvegian de Externe a confirmat întrevederea cu reprezentanții diplomației ruse, precizând că discuțiile au vizat includerea pe lista de sancțiuni a celor două firme rusești.</p>
  172. <p>În același timp, Oslo subliniază că, deși rămâne deschis cooperării în gestionarea pescuitului în Marea Barents, își menține angajamentul față de aliații europeni în contextul agresiunii ruse din Ucraina și al tensiunilor crescânde dintre Rusia și NATO.</p>
  173. <p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="alignnone size-medium wp-image-693684" src="https://jurnaldeblogger.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1280x853-1.webp" alt="Sancțiunile" width="1280" height="853" srcset="https://jurnaldeblogger.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1280x853-1.webp 1280w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1600x1067.webp 1600w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-768x512.webp 768w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-1536x1024.webp 1536w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-2048x1365.webp 2048w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-18x12.webp 18w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/Port-Norvegia-165x109.webp 165w" sizes="(max-width: 1280px) 100vw, 1280px" title="Sancțiunile Norvegiei înfurie Moscova, care invocă un tratat de acum 50 de ani"></p>
  174. <p>„Regulile de acces în porturile norvegiene sunt stabilite de autoritățile norvegiene, și acestea reflectă atât interesele noastre naționale, cât și angajamentele asumate față de securitatea regională,” a transmis un purtător de cuvânt al guvernului de la Oslo.</p>
  175. <p><strong>Sancțiunile ar putea periclita echilibrul ecologic din Atlantic</strong></p>
  176. <p>Kremlinul avertizează că aceste tensiuni ar putea afecta grav sistemul bine pus la punct de gestionare a resurselor piscicole în Atlanticul de Nord.</p>
  177. <p>Experții în politici maritime atrag atenția că o eventuală rupere a colaborării norvegiano-ruse ar putea avea consecințe de durată asupra protecției stocurilor de pește și a echilibrului ecologic din regiune</p>
  178. </div>
  179. <p>
  180. Sursă expresspress.ro</p>
  181. ]]></content:encoded>
  182. </item>
  183. <item>
  184. <title>Producătorii occidentali de armament se stabilesc în Ucraina. Kievul primește putere de foc, NATO învață de pe urma războiului</title>
  185. <link>https://jurnaldeblogger.ro/producatorii-occidentali-de-armament-se-stabilesc-in-ucraina-kievul-primeste-putere-de-foc-nato-invata-de-pe-urma-razboiului/</link>
  186. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  187. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:18 +0000</pubDate>
  188. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  189. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/producatorii-occidentali-de-armament-se-stabilesc-in-ucraina-kievul-primeste-putere-de-foc-nato-invata-de-pe-urma-razboiului/</guid>
  190.  
  191. <description><![CDATA[Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în [&#8230;]]]></description>
  192. <content:encoded><![CDATA[<div>
  193. <p><em><strong>Pe fondul prelungirii conflictului declanșat de Rusia, companii occidentale din domeniul apărării nu se mai limitează la livrarea de armament către Ucraina – ele își mută efectiv o parte din activitate pe teritoriul ucrainean. Firme de apărare din state membre NATO își deschid birouri, înființează linii de producție și colaborează direct cu parteneri locali în plin război, scrie Business Insider.</strong></em></p>
  194. <p><em>Pentru Ucraina, beneficiul imediat constă într-un acces mai rapid la arme adaptate nevoilor de pe teren. Pentru Occident, miza este accesul la lecții directe dintr-un teatru de conflict contemporan – cunoștințe pe care, în mod obișnuit, banii nu le pot cumpăra.</em></p>
  195. <p>Industria de apărare ucraineană furnizează experiență practică dobândită cu mari sacrificii, iar țările NATO pot valorifica aceste lecții înainte de a fi nevoite să le aplice la rândul lor. Reprezentanți ai sectorului ucrainean de apărare au declarat pentru Business Insider că prezența companiilor occidentale în Ucraina reprezintă un „câștig reciproc”: acestea învață din experiența de război a Ucrainei și, totodată, sprijină efortul militar împotriva invaziei ruse.</p>
  196. <p>Tot mai mulți lideri europeni recunosc că industriile lor de apărare au multe de învățat din modul în care Ucraina și-a dezvoltat și adaptat rapid propriul sector.</p>
  197. <p><strong>Industrie militară în expansiune</strong></p>
  198. <p>Ihor Fedirko, directorul Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare, care reprezintă peste 100 de companii din domeniu, afirmă că firmele occidentale care înființează unități de producție în Ucraina câștigă experiență „adaptată tipului nostru de conflict”. Războiul din Ucraina este unul în continuă schimbare, în care noile tehnologii, în special cele legate de drone, modifică profund modul în care se poartă luptele.</p>
  199. <p>Printre companiile care au deschis facilități în Ucraina se numără Quantum Systems, producător german de drone și sisteme de recunoaștere aeriană, care a anunțat recent că își va dubla capacitatea de producție în țară. Grupul franco-german KNDS deschide o filială în Ucraina, iar gigantul britanic BAE Systems a început și el operațiuni pe teritoriul ucrainean. Compania norvegiană Nammo colaborează cu o firmă locală, în timp ce Rheinmetall, producător german de armament, are în plan construcția mai multor fabrici, inclusiv o unitate pentru producția de muniție și vehicule blindate Lynx.</p>
  200. <p>Chiar și firmele occidentale care nu au încă linii de producție în Ucraina își testează echipamentele acolo, colaborând cu companii locale și adaptându-și tehnologia în timp real.</p>
  201. <p><strong>Testare pe frontul real</strong></p>
  202. <p>Kuldar Väärsi, directorul executiv al companiei estoniene Milrem Robotics, producătoare a vehiculului robotizat THeMIS, a declarat că firma sa lucrează direct cu industria ucraineană pentru a menține relevanța sistemelor sale și pentru a învăța din lecțiile conflictului. „Este esențial să colaborăm și să extragem învățămintele din războiul din Ucraina, pentru a îmbunătăți echipamentele europene de apărare”, a spus el.</p>
  203. <p>Platforme guvernamentale precum Brave1, care promovează inovația în apărare, permit companiilor străine să testeze tehnologie de luptă în condiții reale pe frontul ucrainean.</p>
  204. <p>Ministrul britanic al forțelor armate, Luke Pollard, afirma în luna mai: „Dacă ești o companie producătoare de drone și nu ai echipamentele tale testate pe linia frontului din Ucraina, practic nu exiști.”</p>
  205. <p><strong>Ce poate învăța Occidentul</strong></p>
  206. <p>Troels Lund Poulsen, ministrul apărării din Danemarca, declara la începutul anului că este esențial ca firmele daneze să învețe de la omologii lor ucraineni: „Prin sprijinirea Ucrainei, unele lecții valoroase se întorc și la noi. Este un beneficiu reciproc.”</p>
  207. <p>Un astfel de exemplu este „modelul danez” – un mecanism prin care statele cumpără armament pentru Ucraina direct de la producătorii ucraineni, reducând timpii de livrare și costurile, fără a supraîncărca liniile de producție din Europa.</p>
  208. <p>Obuzierele de fabricație ucraineană Bohdana, folosite de Forțele Armate ale Ucrainei în regiunea Harkiv, au înregistrat o creștere semnificativă a producției în acest cadru.</p>
  209. <p>Legătura directă dintre industria ucraineană și partenerii europeni permite transferul de know-how. Una dintre cele mai importante lecții este rapiditatea în producție. Premierul danez Mette Frederiksen declara în februarie că este o problemă „dacă o țară aflată în război produce mai repede decât noi.” Deși nu consideră că Europa se află în război, ea afirmă că „nu mai putem spune nici că suntem în timp de pace. Este nevoie de o schimbare de mentalitate.”</p>
  210. <p>Fedirko subliniază că industriile occidentale pot învăța din capacitatea Ucrainei de a scala rapid producția: „Complexul nostru de apărare este foarte eficient în a reduce timpul dintre cercetare și producția efectivă. Suntem agili în testare, identificarea problemelor și optimizarea produselor.”</p>
  211. <p>El a adăugat că Ucraina a demonstrat o capacitate remarcabilă de a inova și de a extinde rapid producția de armament, în special în domeniul dronelor – un element-cheie al acestui conflict, utilizat pe o scară fără precedent.</p>
  212. <p><strong>Un semnal de alarmă pentru NATO</strong></p>
  213. <p>Liderii NATO avertizează că Occidentul trebuie să își adapteze capacitatea de producție militară. Secretarul general al Alianței atrăgea atenția recent că Rusia produce, într-un trimestru, aceeași cantitate de muniție pe care NATO o produce într-un an. În Ucraina, muniția a fost adesea factorul decisiv în lupte.</p>
  214. <p>Prin prezența în Ucraina, companiile occidentale obțin informații esențiale despre cerințele unui conflict modern de mare amploare. Dacă Rusia învață direct din experiența frontului, Occidentul are acum șansa de a ține pasul, subliniază BI.</p>
  215. </div>
  216. <p>
  217. Sursă expresspress.ro</p>
  218. ]]></content:encoded>
  219. </item>
  220. <item>
  221. <title>„10 zile începând de astăzi”. Trump spune ce va face când expiră ultimatumul dat lui Putin</title>
  222. <link>https://jurnaldeblogger.ro/10-zile-incepand-de-astazi-trump-spune-ce-va-face-cand-expira-ultimatumul-dat-lui-putin/</link>
  223. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  224. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:18 +0000</pubDate>
  225. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  226. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/10-zile-incepand-de-astazi-trump-spune-ce-va-face-cand-expira-ultimatumul-dat-lui-putin/</guid>
  227.  
  228. <description><![CDATA[Președintele american Donald Trump a prevenit marți că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina va ajunge la scadență în zece zile, informează AFP. La revenirea din Scoția, Trump le-a spus jurnaliștilor aflați în avionul prezidențial Air Force One că termenul dat Moscovei este de „zece zile începând [&#8230;]]]></description>
  229. <content:encoded><![CDATA[<div>
  230. <p><em><strong>Președintele american Donald Trump a prevenit marți că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului în Ucraina va ajunge la scadență în zece zile, informează AFP.</strong></em></p>
  231. <p><em>La revenirea din Scoția, Trump le-a spus jurnaliștilor aflați în avionul prezidențial Air Force One că termenul dat Moscovei este de „zece zile începând de astăzi” – marți, 29 iulie -, după care SUA vor impune sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Agerpres.</em></p>
  232. <p>După ce pe 14 iulie i-a dat un ultimatum de 50 de zile liderului de la Kremlin pentru a pune capăt conflictului, Trump a anunțat luni că fixează un nou termen de „10 sau 12 zile”.</p>
  233. <p><strong>„Nu există niciun motiv să așteptăm. Nu vedem niciun progres”, a justificat luni șeful Casei Albe.</strong></p>
  234. <p><strong>Iar marți, Trump a spus că nu a primit nicio veste de la Vladimir Putin între timp.</strong></p>
  235. <p><strong>„Nu am niciun răspuns. E păcat”, a adăugat el.</strong></p>
  236. <p>„Vom impune taxe vamale și alte lucruri”, a continuat președintele american, pentru ca apoi să remarce: „Nu știu dacă aceasta va afecta Rusia, pentru că, din câte se vede, el (Vladimir Putin, n.r.) vrea ca războiul să continue”.</p>
  237. <p>Anterior în cursul zilei de marți, Kremlinul a afirmat că a „luat act” de declarația de luni a lui Donald Trump potrivit căreia acesta scurtează termenul acordat Moscovei pentru a semna un acord de încetare a focului în Ucraina.</p>
  238. <p>Întrebat marți despre declarația președintelui american, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a dat un răspuns succint.</p>
  239. <p>„Am luat notă de declarația de ieri a președintelui Trump. Operațiunea militară specială continuă”, a declarat Dmitri Peskov, folosind termenul pe care Moscova îl utilizează pentru a se referi la eforturile sale de război din Ucraina.</p>
  240. </div>
  241. <p>
  242. Sursă expresspress.ro</p>
  243. ]]></content:encoded>
  244. </item>
  245. <item>
  246. <title>Medvedev îl amenință pe Trump: „Se apropie de un război cu Rusia. Noi nu suntem Israel sau Iran”</title>
  247. <link>https://jurnaldeblogger.ro/medvedev-il-ameninta-pe-trump-se-apropie-de-un-razboi-cu-rusia-noi-nu-suntem-israel-sau-iran/</link>
  248. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  249. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:17 +0000</pubDate>
  250. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  251. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/medvedev-il-ameninta-pe-trump-se-apropie-de-un-razboi-cu-rusia-noi-nu-suntem-israel-sau-iran/</guid>
  252.  
  253. <description><![CDATA[Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului, afirmând că președintele american Donald Trump „se apropie de un război cu Rusia”, în urma ultimatumurilor repetate privind conflictul din Ucraina. Dimitri Medvedev amenință cu războiul împotriva SUA după un nou ultimatum lansat de Donald Trump. Potrivit publicației European Pravda, [&#8230;]]]></description>
  254. <content:encoded><![CDATA[<div>
  255. <p><em><strong>Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului, afirmând că președintele american Donald Trump „se apropie de un război cu Rusia”, în urma ultimatumurilor repetate privind conflictul din Ucraina.</strong></em></p>
  256. <p><em>Dimitri Medvedev amenință cu războiul împotriva SUA după un nou ultimatum lansat de Donald Trump. Potrivit publicației European Pravda, care citează o postare recentă a lui Medvedev pe platforma X (fostul Twitter), fostul președinte rus a criticat direct poziția liderului american.</em></p>
  257. <p><strong>Medvedev îl amenință pe Trump: „Se apropie de un război cu Rusia. Noi nu suntem Israel sau Iran”</strong></p>
  258. <p>„Trump joacă un joc de ultimatumuri cu Rusia și ar trebui să-și amintească faptul că Rusia nu este Israelul și nici măcar Iranul”, a declarat Medvedev, scrie Eurointegration.com.</p>
  259. <p>Medvedev a adăugat că fiecare nou ultimatum lansat de Trump „este o amenințare și un pas către război” și a avertizat că nu este vorba despre un conflict limitat la Ucraina, ci despre un posibil război cu Statele Unite.</p>
  260. <p>„Nu urma calea lui Sleepy Joe!”, a conchis oficialul rus, folosind porecla batjocoritoare adresată frecvent de republicani președintelui democrat Joe Biden.</p>
  261. <p><strong>Trump s-a săturat de minciunile lui Putin</strong></p>
  262. <p>Comentariile vin în contextul în care Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Vladimir Putin și a redus termenul anunțat anterior pentru instaurarea păcii în Ucraina.</p>
  263. <p>Dacă inițial acordase 50 de zile pentru încheierea conflictului, acum liderul de la Casa Albă susține că noul termen este de „aproximativ 10-12 zile de astăzi”.</p>
  264. <p>Anterior, Dmitri Medvedev afirmase că Rusia nu ia în considerare niciun ultimatum venit din partea lui Trump sau a altor lideri occidentali, sugerând că presiunea diplomatică este inutilă în fața deciziilor Kremlinului.</p>
  265. </div>
  266. <p>
  267. Sursă expresspress.ro</p>
  268. ]]></content:encoded>
  269. </item>
  270. <item>
  271. <title>Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România</title>
  272. <link>https://jurnaldeblogger.ro/metoda-columbianul-a-serviciilor-secrete-ale-rusiei-aplicata-si-in-polonia-dupa-romania/</link>
  273. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  274. <pubDate>Thu, 31 Jul 2025 00:03:15 +0000</pubDate>
  275. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  276. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/metoda-columbianul-a-serviciilor-secrete-ale-rusiei-aplicata-si-in-polonia-dupa-romania/</guid>
  277.  
  278. <description><![CDATA[Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România. Polonia a acuzat un cetățean columbian de comiterea unor atacuri incendiare asupra unor depozite din două orașe poloneze, în numele serviciilor secrete rusești. Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia. Jacek Dobrzyński, purtător de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor [&#8230;]]]></description>
  279. <content:encoded><![CDATA[<div>
  280. <p><em><strong>Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România. Polonia a acuzat un cetățean columbian de comiterea unor atacuri incendiare asupra unor depozite din două orașe poloneze, în numele serviciilor secrete rusești.</strong></em></p>
  281. <p><em>Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia. Jacek Dobrzyński, purtător de cuvânt al Coordonatorului Serviciilor Speciale, a declarat că un columbian în vârstă de 27 de ani a organizat sabotaje în Varșovia și Radom.</em></p>
  282. <p>Dobrzyński a declarat că tânărul, acționând în numele serviciilor secrete ale Rusiei, s-a aflat în spatele a două atacuri incendiare asupra unor depozite din Varșovia și Radom în 2024.</p>
  283. <p>Agenția de Securitate Internă (ABW) a declarat că suspectul ar fi primit instrucțiuni detaliate cu privire la ținte și metoda atacurilor, inclusiv cum să facă un cocktail Molotov.</p>
  284. <p><strong>Columbianul din Polonia este acuzat de terorism și riscă închisoare pe viață</strong></p>
  285. <p>El a fost acuzat de terorism și riscă o condamnare pe viață. Agenția de Securitate Internă a declarat că suspectul și-a recunoscut parțial vinovăția și a dat o declarație care este acum verificată, potrivit European Pravda.</p>
  286. <p>„Aceste acțiuni au fost comandate, coordonate și finanțate de o persoană legată de serviciile de informații rusești. Suspectul a primit îndrumări detaliate cu privire la țintă și la modul de efectuare a atacului – inclusiv cum să facă un cocktail Molotov și ce mijloace de transport să utilizeze”, au declarat oficialii Agenției de Securitate Internă. </p>
  287. <p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-full wp-image-693646" src="https://jurnaldeblogger.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19.webp" alt="Metoda" width="800" height="533" srcset="https://jurnaldeblogger.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19.webp 800w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19-768x512.webp 768w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19-18x12.webp 18w, https://www.expresspress.ro/wp-content/uploads/2025/07/7-1-19-165x109.webp 165w" sizes="auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px" title="Metoda „Columbianul” a serviciilor secrete ale Rusiei, aplicată și în Polonia, după România"></p>
  288. <p>Ofițerii Agenției de Securitate Internă au descoperit că serviciile rusești au recrutat sistematic persoane de origine latino-americană cu experiență militară prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram pentru a efectua recunoașteri, a comite incendii și a documenta pagubele în locații desemnate.</p>
  289. <p>32 de persoane au fost reținute, suspectate de colaborare cu serviciile secrete ale Rusiei, care au ordonat acestora să desfășoare operațiuni de sabotaj sau asalt.</p>
  290. <p>„O persoană a fost deja condamnată și se află în închisoare definitiv, în timp ce altele sunt reținute și așteaptă procesul”, a declarat premierul Donald Tusk în cadrul unei ședințe guvernamentale.</p>
  291. <p>Printre aceste persoane se află un polonez, ruși, ucraineni, bieloruși și un columbian, a precizat premierul polonez, potrivit căruia ”lista poate continua”.</p>
  292. <p><strong>Alți columbieni, condamnați în România și în Cehia</strong></p>
  293. <p>În iunie anul acesta, un alt columbian a fost condamnat la opt ani de închisoare în Cehia pentru incendierea unei stații de autobuze din Praga și tentativa de incendiere a unui centru comercial. Bărbatul a pledat vinovat.</p>
  294. <p>Potrivit prim-ministrului ceh, serviciile de informații rusești au fost implicate în acest caz.</p>
  295. <p>În luna mai, s-a aflat că mai multe persoane fuseseră reținute în Germania și Elveția pentru presupusa lor intenție de a trimite colete-capcană la ordinul serviciilor secrete rusești.</p>
  296. <p>În iulie, serviciile secrete cehe au raportat că Rusia a angajat migranți din afara Uniunii Europene pentru a comite infracțiuni, a răspândi frică și a submina încrederea în guvernele europene.</p>
  297. <p>Un columbian a fost condamnat și în România. Acesta, la ordinul unui rus, organiza, anul trecut, sabotaje în România. A fost condamnat la 6 ani închisoare.</p>
  298. <p>Acesta a cules informaţii din România şi a făcut fotografii cu scopul de a arunca în aer sau de a incendia obiective importante de pe teritoriul României, punând în pericol securitatea naţională.</p>
  299. </div>
  300. <p>
  301. Sursă expresspress.ro</p>
  302. ]]></content:encoded>
  303. </item>
  304. <item>
  305. <title>Secretarul general al Guvernului îşi publică cazierul pe Facebook</title>
  306. <link>https://jurnaldeblogger.ro/secretarul-general-al-guvernului-isi-publica-cazierul-pe-facebook/</link>
  307. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  308. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 00:02:02 +0000</pubDate>
  309. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  310. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/secretarul-general-al-guvernului-isi-publica-cazierul-pe-facebook/</guid>
  311.  
  312. <description><![CDATA[Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, şi-a publicat cazierul pe Facebook, după ce s-a discutat că ar fi fost inculpat într-un dosar de evaziune fiscală.” În cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale”, a transmis Oprea. Discuţia a apărut în urma scandalului legat de fostul vicepremier Dragos [&#8230;]]]></description>
  313. <content:encoded><![CDATA[<div>
  314. <p>Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, şi-a publicat cazierul pe Facebook, după ce s-a discutat că ar fi fost inculpat într-un dosar de evaziune fiscală.” </p>
  315. <p>În cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale”, a transmis Oprea. Discuţia a apărut în urma scandalului legat de fostul vicepremier Dragos Anastasiu, care a recunoscut că a dat mită, timp de opt ani, unei funcţionare ANAF.</p>
  316. <p>Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, a făcut precizări, într-o postare pe Facebook, despre calitatea de inculpat într-un dosar de evaziune fiscală şi şi-a publicat cazierul.</p>
  317. <p>”Acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunţat prin două hotărâri judecătoreşti, fond si contestaţie, menţinând un punct de vedere unitar că se impune desfiinţarea actelor de urmărire penală şi restituirea cauzei la PÎCCJ”, a scris Oprea.</p>
  318. <p>Acesta a adăugat că procurorii nu au considerat că se impune trimiterea sa în judecată.</p>
  319. <p>”Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Aşa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare menţiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripţie a răspunderii penale. Niciodată nu am fost sancţionat si nu am plătit vreo amendă penală”, a mai scris secretarul general al Guvernului.</p>
  320. </div>
  321. <p>
  322. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  323. ]]></content:encoded>
  324. </item>
  325. <item>
  326. <title>Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat verificările la Romsilva</title>
  327. <link>https://jurnaldeblogger.ro/corpul-de-control-al-ministerului-mediului-a-finalizat-verificarile-la-romsilva/</link>
  328. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  329. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 00:02:02 +0000</pubDate>
  330. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  331. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/corpul-de-control-al-ministerului-mediului-a-finalizat-verificarile-la-romsilva/</guid>
  332.  
  333. <description><![CDATA[Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat verificările la Rolsilva şi a constatat pierderi financiare masive, prime nejustificate în direcţii cu pierderi financiare, fonduri speciale gestionate defectuos, dar şi suspiciuni de corupţie. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, a relevat controlul, multe dintre direcţii având pierderi constante. Ministrul Mediului, Diana [&#8230;]]]></description>
  334. <content:encoded><![CDATA[<div>
  335. <p>Corpul de Control al Ministerului Mediului a finalizat verificările la Rolsilva şi a constatat pierderi financiare masive, prime nejustificate în direcţii cu pierderi financiare, fonduri speciale gestionate defectuos, dar şi suspiciuni de corupţie. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, a relevat controlul, multe dintre direcţii având pierderi constante. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, trimite raportul la Parchetul General.</p>
  336. <p>”Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a finalizat, prin Corpul de Control, o acţiune amplă de verificare a Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva şi, punctual, a Direcţiei Silvice Maramureş. Rezultatele sunt extrem de grave: pierderi financiare masive, prime nejustificate acordate în direcţii cu pierderi, fonduri speciale gestionate defectuos şi suspiciuni care au dus la sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În urma acestor concluzii, ministra Diana Buzoianu a transmis astăzi raportul corpului de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a transmis, marţi, Ministerul Mediului, într-un comunicat de presă.</p>
  337. <p>Diana Buzoianu a afirmat că ”acest raport confirmă o realitate ascunsă sub preş ani de zile: pierderi economice tolerate, lipsă de control, complicităţi locale şi o cultură organizaţională care nu mai serveşte interesul public”.</p>
  338. <p>”Pădurile României nu pot fi gestionate de o instituţie care îşi pierde direcţia şi îngroapă adevărul sub birocraţie. Reforma Romsilva este nu doar necesară, ci inevitabilă. Vom lua cele mai drastice măsuri pentru a asigura respectarea legii, şi vom colabora cu instituţiile de anchetă pentru a face lumină. Tocmai în acest sens am decis astăzi să trimitem raportul de control către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Este responsabilitatea noastră faţă de cetăţeni şi faţă de pădure”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Diana Buzoianu.</p>
  339. <p>Potrivit datelor transmise de oficialii ministerului, controlul a vizat patru direcţii esenţiale: evoluţia indicatorilor financiari, gestiunea resurselor umane şi a cheltuielilor de personal, utilizarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi gestionarea fondului de accesibilizare.</p>
  340. <p>”Rezultatele obţinute evidenţiază disfuncţionalităţi majore şi un management profund deficitar. În ceea ce priveşte performanţa financiară a Regiei, concluziile sunt îngrijorătoare. În perioada 2023–2024, profitul brut s-a prăbuşit cu peste 83%, de la 251,9 milioane lei în 2023 la doar 42,2 milioane lei în 2024. Comparativ cu anul 2022, scăderea este şi mai dramatică, de aproape 90%. Această tendinţă negativă reflectă lipsa unor mecanisme eficiente de control, alocarea defectuoasă a resurselor şi o toleranţă sistemică la ineficienţă”, se arată în comunicatul de presă.</p>
  341. <p>Pe întreg intervalul 2020–2024, şase Direcţii Silvice (DS) – Bistriţa Năsăud, Constanţa, Dolj, Mehedinţi, Teleorman şi Tulcea – au înregistrat pierderi financiare în fiecare an, însumând zeci de milioane de lei. Alte patru direcţii (Caraş-Severin, Gorj, Maramureş şi Sălaj) au avut pierderi consistente în cel puţin doi ani consecutiv.</p>
  342. <p>”Deşi vedem clar pierderi uriaşe în mai multe direcţii silvice an după an, au fost acordate în mod nejustificat prime şi calificative de «foarte bine» şi «bine» angajaţilor din direcţiile respective.  De exemplu, în 2021 şi 2022, s-au acordat premii în valoare de peste 25 de milioane de lei în direcţii care cumulau pierderi de aproape 70 de milioanede  lei. În total, conform raportului corpului de control, premiile nejustificate acordate în perioada 2021–2023 au provocat un prejudiciu estimat la peste 46 de milioane de lei. Este o realitate care, pur şi simplu, nu poate fi trecută cu vederea pentru că arată un mod disfuncţional în care pădurile noastre sunt gestionate pentru a se da bonusuri şi tot felul de alte beneficii”, a subliniat Diana Buzoianu.</p>
  343. <p>Potrivit datelor transmise de minister, raportat la suprafaţa fondului forestier administrat, discrepanţele de performanţă între direcţii sunt inexplicabile.</p>
  344. <p>În 2024, DS Arad (101.000 ha) a raportat o pierdere de peste 14,7 milioane lei, în timp ce DS Argeş (112.000 ha) a înregistrat profit brut de peste 3,6 milioane lei. Aceste diferenţe indică un management neperformant în mai multe structuri teritoriale.</p>
  345. <p>”Au fost analizaţi inclusiv indicatori precum cheltuieli de personal/cifra de afaceri. Rezultatele sunt halucinante. Există direcţii întregi în care, ani la rând, cheltuielile cu personalul au depăşit cifra de afaceri. Un exemplu din cadrul raportului: la nivelul Direcţiei Silvice Constanţa, în anul 2024, cheltuielile de personal au depăşit de aproape 3 ori cifra de afaceri (289,59%). Mă întreb: ce instituţie publică, cu un rol vital pentru gestionarea unor resurse care trebuie să ajungă şi generaţiilor viitoare şi pentru protejarea unor comori naţionale, poate livra rezultate cu astfel de cifre în spate? Este clar că e nevoie uriaşă de  reformă a Romsilva, pentru a ne asigura că misiunea lor este şi îndeplinită”, a precizat Diana Buzoianu.</p>
  346. </div>
  347. <p>
  348. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  349. ]]></content:encoded>
  350. </item>
  351. <item>
  352. <title>Prefectura Suceava solicită ajutor pentru oamenii afectaţi de inundaţii</title>
  353. <link>https://jurnaldeblogger.ro/prefectura-suceava-solicita-ajutor-pentru-oamenii-afectati-de-inundatii/</link>
  354. <dc:creator><![CDATA[Andrei]]></dc:creator>
  355. <pubDate>Wed, 30 Jul 2025 00:02:01 +0000</pubDate>
  356. <category><![CDATA[Știri Actuale]]></category>
  357. <guid isPermaLink="false">https://jurnaldeblogger.ro/prefectura-suceava-solicita-ajutor-pentru-oamenii-afectati-de-inundatii/</guid>
  358.  
  359. <description><![CDATA[Prefectura Suceava solicită ajutor pentru oamenii afectaţi de inundaţii, distribuind o listă cu obiecte necesare. De asemenea, este nevoie de voluntari care pot distribui ajutoarele şi interveni pentru curăţarea gospodăriilor. ”Apel umanitar: Sprijin pentru Broşteni, Stulpicani şi Ostra – comunităţi afectate de inundaţii Începând cu 27 iulie 2025, ploile torenţiale au lovit puternic mai multe [&#8230;]]]></description>
  360. <content:encoded><![CDATA[<div>
  361. <p>Prefectura Suceava solicită ajutor pentru oamenii afectaţi de inundaţii, distribuind o listă cu obiecte necesare. De asemenea, este nevoie de voluntari care pot distribui ajutoarele şi interveni pentru curăţarea gospodăriilor.</p>
  362. <h2>”Apel umanitar: Sprijin pentru Broşteni, Stulpicani şi Ostra – comunităţi afectate de inundaţii</h2>
  363. <p>Începând cu 27 iulie 2025, ploile torenţiale au lovit puternic mai multe zone din judeţul Suceava. Oraşul Broşteni şi comunele Stulpicani şi Ostra au fost grav afectate de inundaţii, care au produs pagube majore asupra locuinţelor, drumurilor, reţelelor de utilităţi şi infrastructurii publice.</p>
  364. <p>Prefectura Suceava lansează un apel către toţi cetăţenii, instituţiile publice, ONG-urile şi agenţii economici să se implice în sprijinirea locuitorilor greu încercaţi de aceste evenimente”, au transmis oficialii Prefecturii Suceava, într-o postare pe Facebook.</p>
  365. <p>Vezi și Incendiu la Spitalul Judeţean Suceava</p>
  366. <p>”Orice sprijin, oricât de mic, contează enorm pentru cei care şi-au pierdut aproape totul. Împreună putem ajuta aceste comunităţi să se ridice!<strong> Vă mulţumim pentru solidaritate</strong>”, a mai transmis Prefectura Suceava.</p>
  367. <p>Un număr de <strong>120 de persoane</strong> aflate în zonele afectate de inundaţii din judeţul Suceava au fost salvate prin troliere de către echipajele aeriene, alte 85 fiind recuperate de forţele terestre, arată bilanţul transmis, luni seară, de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava.</p>
  368. <p><strong>Misiunile specifice ale salvatorilor vor continua, până la restabilirea stării de normalitate în zonele afectate de manifestarea fenomenelor meteo periculoase.</strong></p>
  369. </div>
  370. <p>
  371. Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile</p>
  372. ]]></content:encoded>
  373. </item>
  374. </channel>
  375. </rss>
  376.  

If you would like to create a banner that links to this page (i.e. this validation result), do the following:

  1. Download the "valid RSS" banner.

  2. Upload the image to your own server. (This step is important. Please do not link directly to the image on this server.)

  3. Add this HTML to your page (change the image src attribute if necessary):

If you would like to create a text link instead, here is the URL you can use:

http://www.feedvalidator.org/check.cgi?url=https%3A//jurnaldeblogger.ro/feed/

Copyright © 2002-9 Sam Ruby, Mark Pilgrim, Joseph Walton, and Phil Ringnalda